Premium
Ziarul Financiar:
Creşterea economică neîntreruptă din ultimii cinci ani şi accelerarea ritmului în 2016, precum şi individualizarea ca „elev cuminte din prima bancă” printre ţările din Europa Centrală şi de Est au făcut din România o destinaţie la modă pentru investiţii în regiune.
Companii multinaţionale şi fonduri gigant de investiţii au pus pe listă active româneşti, iar în 2016 şi în 2017 am putea vedea tranzacţii de mare anvergură. La forumurile de investiţii internaţionale, avocaţii de business, analiştii şi reprezentanţii locali ai fondurilor de investiţii sunt astăzi printre cei mai chestionaţi din Europa de Est.
Creşterea economică de 6% în trimestrul II 2016 a atras atenţia tuturor, dar şi păstrarea echilibrului macroeconomic în condiţiile în care tot Occidentul „dansează” pe deficite bugetare de 4-5% din PIB şi creşteri anemice de 1-2%.
Achiziţia Albalact de către Lactalis, cea mai mare companie de lactate din Europa, a repus România pe harta marilor tranzacţii, iar semne că se pregătesc mari deal-uri în perioada următoare vin de peste tot. Inclusiv din reaşezarea companiilor de consultanţă în fuziuni şi achiziţii în bănci sau în cadrul firmelor de consultanţă Big Four.
Marile companii cu capital local sunt astăzi pe radarul a zeci de investitori gata să parieze sute de milioane de euro pe România. Un test va fi vânzarea Profi, reţeaua locală de retail deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors care s-a dezvoltat exponenţial în ultimii cinci ani.
Profi a fost luat în ţintă de multinaţionale, dar şi de fonduri de investiţii precum CVC Capital sau alte fonduri de private equity americane cu active în administrare de zeci de miliarde de dolari.
În lume sunt mii de miliarde de dolari şi euro care caută plasamente rentabile, în condiţiile în care băncile centrale din SUA şi Europa vor menţine dobânzile jos încă mulţi ani de acum încolo.
Marile parcuri logistice şi industriale care constituie obiectul unor tranzacţii de zeci de milioane de euro în ultimii ani sunt privite ca o sursă de bune randamente pentru fondurile de investiţii în căutare de oportunităţi, ca şi clădirile de birouri care se ridică în 2016 în aproape tot Bucureştiul.
Toţi aceşti investitori consideră că România este abia la început, iar valoarea investiţiilor lor se poate dubla peste 5-10 ani.
Faptul că activele româneşti sunt interesante pentru fonduri de investiţii, care intră atunci când simt că urmează perioade de stabilitate şi creştere economică neîntreruptă, este un atu pentru cei care se gândesc astăzi să-şi vândă afacerea (...)
Antreprenorii români trebuie să fie conştienţi de rezervele de creştere din interiorul şi exteriorul organizaţiilor lor şi să ceară mai mult astăzi pentru companiile lor dacă se hotărăsc să le vândă.
În 2005, nimeni nu se gândea că BCR va fi evaluată la 6 mld. euro, de 6 ori capitalul propriu. Însă, cele şase bănci care au participat atunci la procesul de privatizare au calculat pentru viitor.
România poate deveni un magnet pentru investitori în următorii 10 ani, când va da drumul la singurul lucru care-i lipseşte astăzi pentru a fi cu adevărat „tigrul” Europei de Est: o reţea de autostrăzi de la est la vest şi de la nord la sud, care să pună la treabă resursele de forţă de muncă, geografice şi naturale.
RFI:
Un recent studiu realizat în 67 de ţări din lume arată că francezii sunt cei care au cea mai puţină încredere în vaccinuri. Oficialii de la Paris au decis să lanseze o campanie naţională în favoarea vaccinării, urmând ca în viitorul apropiat să modifice şi politica vaccinală.
Mişcarea anti-vaccinare a luat amploare în ultimul deceniu mai ales prin internet. Plecând de la această constatare, echipe de cercetători britanici şi francezi au realizat anul trecut un vast studiu în 67 de ţări din lume. Circa 65.000 de persoane au fost interogate. E vorba de cea mai mare anchetă legată de încrederea în vaccinuri, vaccinuri în sensul larg, niciunul în particular fiind citat.
Rezultatul a fost că francezii sunt cei mai sceptici. 41% dintre ei consideră că "vaccinurile nu sunt sigure". În Bangladesh, elevul "fruntaş" al studiului, doar 0,2 procente din populaţie are un aviz negativ despre vaccinuri. Ca să explice scepticismul francezilor, autorii studiului citează o serie de recente polemici: vaccinul contra hepatitei B ar mări riscul de scleroză în plăci, vaccinul contra papillomavirusului ar avea efecte secundare neplăcute iar în 2009 guvernul a comandat cantităţi uriaşe de vaccinuri contra gripei H1N1.
Nu doar francezii sunt sceptici faţă de vaccinuri. Astfel, ruşii sunt cei mai neîncrezători în importanţa acordată vaccinării copiilor. Bosniacii pun cel mai mult la îndoială eficacitatea vaccinurilor. La capătul opus al studiului, se constată că ţările africane, sud-americane şi asiatice sunt cele mai încrezătoare în vaccinuri. In Mongolia unde jumătate din populaţie este budistă, mai bine de 50% dintre respondenţi au declarat că vaccinarea nu este compatibilă cu religia lor, o cifră de trei ori mai mare decât media mondială. Graţie unei analize mai aprofundate, cercetătorii afirmă însă că mediul - şi deci politica aplicată - în care trăieşte individul are mai multă influenţă decât credinţa asupra avizului pe care-l va emite despre vaccinuri.
