Evenimentul Zilei:
Concentrarea dezbaterii publice asupra ipostazei de ofiţer acoperit a lui Victor Ponta a convenit de minune candidatului PSD. Răspunsurile sale au fost suficient de ambigue pentru a cîştiga baban din tot scandalul. Pe de o parte, să nu poată fi acuzat juridic de încălcarea Legii prin acceptarea postului de ofiţer acoperit, deşi magistraţilor le era interzis aşa ceva, pe de alta, să creadă electoratul că a servit patria spionînd-o pe Carla del Ponte. Nici presa, dar nici măcar Traian Băsescu n-au atras atenţia asupra adevăratei esenţe a Scandalului. Ea nu constă nici în netrecerea în CV a anilor de ofiţer acoperit (cum dracu' să facă aşa un ofiţer?!), nici măcar în incompatibilitate.
Esenţa scandalului constă în cariera spectaculoasă ca magistrat a tînărului Victor Ponta... Ce ne spune mapa profesională a lui Victor Ponta? Victor Ponta termină Facultatea de Drept în 1995. După terminare, la vîrsta de 23 de ani, ajunge procuror la Parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului unu... În 1998, la vîrsta de 26 de ani, Victor Ponta face un salt incredibil în cariera sa de magistrat. E promovat nu la Parchetul de pe lîngă Tribunalul București, ci direct la Parchetul General. Cum Legea cerea 8 ani vechime ca procuror pentru o asemenea promovare, Victor Ponta e numit la Parchetul General cu delegație, semnată de Procurorul general de atunci Mircea Criste. Odată parvenit la Parchetul General, Victor Ponta e trimis prin toată Europa, mai ceva decît James Bond. În 2001, Victor Ponta susține examenul de numire pe post. Avea nevoie pentru asta de încă doi și jumătate ca procuror. Nu-i are. Nicio o problemă. I se dă derogare... În 2001 însă, marea speranță a Parchetului General abandonează pentru totdeauna cariera de procuror, pentru care, teoretic, judecînd după promovările spectaculoase, avea nu talent, ci geniu, ca să nu mai vorbim de ambiție. Victor Ponta n-a explicat pînă acum, epic și didactic, atît asensiunea sa incredibilă ca procuror, cît și renunțarea bruscă la cariera profesională pentru a se face politruc.
Digi24:
Jurnalistul Emil Hurezeanu a vorbit despre ieșirea președintelui Traian Băsescu, precizând că „de abia acum relația dintre președinte și SIE s-a degradat în mod fățiș”. Acesta a mai spus că ultimele evenimente de pe scena politică nu sunt decât „efectul unei dezasamblări a statului. „Să ne scutim de mascarada asta! Încep să nu înțeleg ce mai ascunde”, a spus Emil Hurezeanu, precizând că „oricine ar avea dreptate” pentru România nu va fi bine. „Ca și când Traian Băsescu a deschis acum o brazdă și dedesubtul brazdei, o viermuială extraordinară, viermi, râme, gândaci, șoareci fără coadă, șobolani șchiopi. O degradare biotopică a democrației și a statului înspăimântătoare”, a mai spus acesta.
RFI:
Preşedintele Vladimir Puţin a semnat legea care limitează drastic deţinerea instituţiilor media de către trusturi ori patroni străini. E ultimul gest al Kremlinului contra presei independente. Legea cere presei ruseşti cu patroni străini să reducă participaţia non-rusă până la maximum 20% şi asta până la finalul anului 2016. E vorba atât de companii străine, cât şi persoane fizice străine, dar şi ruşi cu dublă naţionalitate. Unul dintre iniţiatori, deputatul Vadim Dengin, explicase luna trecută că circa 30 de instituţii de presă ce operează în Rusia vor avea de suferit. Cele mai importante publicaţii care vor fi afectate sunt cotidianul Vedomosti, publicat în tandem de Financial Times şi de Wall Street Journal şi versiunea din Rusia a revistei Forbes, nemţii de la Axel Springer. Este doar ultima constrângere dintr-un şir mai lung iniţiat în anul 2000 de Vladimir Putin. De atunci, liderul de la Kremlin a adus mai multe teviziuni importante sub controlul statului.
Premium
