Adevăratul motiv pentru care nu se resimte creșterea salariilor/ ANALIZĂ

Una dintre cauzele pentru care rata anuală a inflației din România a ajuns în luna mai a acestui an la 5,4% o reprezintă creșterea nominală a salariilor din primul trimestru cu 12,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize a Euler Hermes.

Citește și: Firea, atacuri în rafală la Dragnea: 'Foşti miniştri mi-au spus că, după ce plecam de la şedinţe, le spunea să nu mă ajute'

„Cea mai ridicată rată anulă a inflației, de 12,1%, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit și o depreciere accentuată a monedei. Ungaria și Slovacia au înregistrat și ele creșteri ale ratei inflației de 2,8%, respectiv 2,6%”, se menționează într-o analiză a Departamentului Economic al Euler Hermes, companie de asigurare a creditului comercial şi de colectare de creanţe. Această analiză ia în calcul datele aferente lunii mai, pentru țările din Europa de Centrală, de Est și de Sud.

Spre comparație, inflația a atins un nivel ridicat la finele lunii mai în Ucraina, de 11,7%, dar un nivel în media regiunii în Estonia (3%), Lituania (2,9%), Bulgaria (2,6%) și Rusia (2,5%). În schimb, niveluri mai reduse au fost consemnate în Letonia (2,3%), Cehia (2,2%), Serbia (2,1%), Slovenia (2%), Polonia (1,7%) și Croația (1,4%).

În plus, o creștere mai mare a salariilor decât în România a fost înregistrată, în primele trei luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, în Turcia, de 14,8%, iar după România a fost consemnat în Ungaria, de 12,4%. În restul țărilor au fost atinse niveluri de sub 10%: Letonia (8,6%), Cehia (8,6%), Lituania (8,4%), Estonia (7,7%), Bulgaria (7,1%), Polonia (6,9%), Slovacia (6,5%), Slovenia (4,8%) și Croația (4,8%). Astfel, corelația dintre inflație și salarii se păstrează, deși evoluțiile sunt diferite de la țară la țară.

„În majoritatea țărilor europene creșterea nominală a salariilor a depășit cu mult nivelul de creștere a productivității. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menținerea prețurilor la produsele comercializate la același nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflației. Excepție de la acest trend se observă în România și Turcia, unde inflația devansează în prezent estimările”, explică specialiștii Euler Hermes.

În plus, de la începutul anului și până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2% față de dolar și de -0,2% față de euro, conform analizei citate.

„În ceea ce privește nevoia de finanțare externă brută, în România aceasta se situează la 134% din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent și un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanțare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afișează o nevoie de finanțare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136%, bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă”, mai relevă analiza Euler Hermes.

Cu acest nivel, România este a cincea țară din lume în ceea ce privește nevoia de finanțare externă, imediat după Polonia, iar Ungaria este a 14-a țară din lume. Cea mai ridicată nevoie de finanțare externă brută o are Turcia, cu un nivel de 270%, urmată de Ucraina – 219% și de Argentina – aproximativ 190%. În plus, în Europa Centrală, de Est și de Sud, în ceea ce privește nevoia de finanțare externă brută se mai consemnează următoarele niveluri: Croația (102%), Cehia (75%), Bulgaria (38%) și Rusia (6%).

La nivel global, este estimată o creștere economică de +3,3% în 2018, față de +3,2% în 2017, potrivit companiei citate. „Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creșterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce privește China, se așteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona euro ar putea decelera în 2018 și 2019, atingând praguri de +2,1%, respectiv 1,9%, după ce, anul trecut, au înregistrat printre cele mai mari creșteri economice, de 2,6%, de la an la an”, au subliniat analiștii Euler Hermes.

Potrivit specialiștilor companiei citate, ultimele evoluții macroeconomice indică faptul că PIB-ul global se bucură de o bază de creștere solidă, deși se observă ritmuri diferite la nivel de țări. „Trimestrul doi din 2018 s-a caracterizat prin: rate de dobândă mai mari decât estimate, prețuri mai mari la materiile prime și un risc (geopolitic) ridicat”, explică specialiștii Euler Hermes.