Cătălin Cherecheș încearcă o ultimă breșă juridică pentru ieșirea din penitenciar, invocând o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanțele îi resping însă demersurile, cu un mesaj ferm: hotărârile ÎCCJ nu sunt legi și nu pot rescrie condamnări definitive.
Fostul primar al municipiului Baia Mare, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, a deschis o nouă ofensivă juridică din spatele gratiilor, sperând să profite de o decizie recentă a Înaltei Curți privind modul de calcul al prescripției în cazul infracțiunilor comise în formă continuată. Deși a pierdut toate contestațiile la executare, Cherecheș a reușit să obțină trimiterea unei excepții de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, mizând pe ideea că se află „ilegal” în detenție.
CCR, ultima redută pentru Cătălin Cherecheș
Potrivit Libertatea, strategia fostului edil se bazează pe Decizia nr. 1/2025 a ÎCCJ, pronunțată într-un recurs în interesul legii, care stabilește că, în cazul unui funcționar care a primit mai multe mite în timp, termenul de prescripție se calculează de la prima faptă, nu de la ultima. Cherecheș susține că această interpretare ar trebui să i se aplice și lui, chiar dacă hotărârea definitivă de condamnare a fost pronunțată anterior deciziei Înaltei Curți.
Instanțele nu au fost însă de acord. Atât Tribunalul Maramureș, cât și Curtea de Apel Cluj au respins contestațiile la executare formulate de fostul primar, arătând că un recurs în interesul legii nu poate fi asimilat unei legi penale mai favorabile. Judecătorii au subliniat că Înalta Curte nu creează norme juridice și nu poate modifica retroactiv efectele unor hotărâri definitive, ci doar interpretează legea pentru a asigura o practică unitară.
Instanțele pun frână strategiei lui Cherecheș: „Hotărârile Înaltei Curți nu sunt legi”
Disputa a fost una dură și în sala de judecată. Avocatul lui Cherecheș a susținut că situația este profund inechitabilă și că persoane aflate în situații similare beneficiază de efectele deciziei ÎCCJ doar în funcție de momentul în care au fost judecate. „Toată lumea știe că Cherecheș stă ilegal în pușcărie”, a afirmat apărătorul, cerând aplicarea deciziei ca lege penală mai favorabilă.
Procurorul DNA a respins categoric această teză, avertizând că echivalarea unei hotărâri judecătorești cu o lege ar încălca grav principiul separației puterilor în stat. Reprezentantul Ministerului Public a arătat că Curtea Constituțională s-a pronunțat deja în trecut asupra unei tentative similare și a stabilit că deciziile ÎCCJ nu pot produce efecte normative.
Argumentele procurorilor au fost preluate integral de judecători, care au motivat că hotărârile pronunțate în recursuri în interesul legii au autoritate obligatorie pentru instanțe, dar nu pot fi convertite în norme juridice și nu pot conduce, prin ele însele, la reducerea pedepselor sau la eliberarea condamnaților. Infracțiunea pentru care Cătălin Cherecheș a fost condamnat nu a fost nici dezincriminată și nici nu a fost prevăzută ulterior o pedeapsă mai mică prin lege.
Ultima carte a lui Cherecheș: Decizia Înaltei Curți, blocată de instanțe
Totuși, fostul primar a obținut o victorie procedurală: instanța a admis excepția de neconstituționalitate privind articolul din Codul de procedură penală care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile după condamnare. Această excepție va fi analizată de Curtea Constituțională, unde Cherecheș își joacă acum una dintre ultimele cărți pentru a forța redeschiderea drumului spre libertate.
Cătălin Cherecheș execută în prezent pedeapsa la Penitenciarul Baia Mare, după ce a fost condamnat definitiv pentru o șpagă de 70.000 de lei primită în tranșe mici, într-un dosar instrumentat de DNA. Condamnarea a fost menținută de Curtea de Apel Cluj în noiembrie 2023, moment în care fostul edil a fugit din țară, fiind prins în Germania câteva zile mai târziu și adus înapoi sub escortă.
Comentează