Fostul premier Adrian Năstase a făcut o analiză critică a modului în care ambasadorii americani au abordat România în ultimele decenii, în special pe tema luptei anticorupție și „statului de drept” („state of law”). Declarațiile sale acoperă mai multe sfere de interes: influența externă, impactul intern, comparații internaționale și concluzii finale despre lecții și interese.
Fostul premier Adrian Năstase a făcut, într-un text postat pe blogul său, afirmații controversate și incisive privind influența și rolul ambasadorilor americani în politica internă a României, precum și despre „statul de drept” impus sub presiunea externă, fenomen pe care îl numește drept „steit of lo” (n.r. state of law - statul de drept).
Adrian Năstase: „Steit of lo în România – o lecție americană care a decimat clasa politică și mediul de afaceri”
Fostul premier Adrian Năstase a oferit o analiză detaliată și critică asupra influenței pe care o exercită ambasadorii americani și politicile americane în România, în special în ceea ce privește conceptul de „state of law” (statul de drept). Într-un comentariu amplu, Năstase descrie modul în care această „lecție” a fost impusă țării noastre și efectele pe termen lung asupra clasei politice și economice autohtone.
Ambasadorii americani și discursul despre corupție
Năstase a rememorat perioada în care ambasadorii Statelor Unite se prezentau frecvent în România cu discursuri apăsate despre corupție, „steit of lo” și democrație. Aceștia apreciau pașii făcuți în „direcția corectă”, dar puneau condiții ferme, susținând că România avea o „fereastră de oportunitate” pentru a-și reforma sistemul politic și juridic. „Aceste «lecții» au fost însoțite de presiuni constante și mesaje clare, care ne-au costat enorm. Rezultatul a fost decimarea clasei politice și a oamenilor de afaceri români”, a spus fostul premier.
Rolul actorilor interni în implementarea măsurilor
Deși „lecțiile” veneau din exterior, Năstase subliniază că aplicarea lor a fost realizată de politicieni și servicii de informații autohtone. „Protocoale secrete, mesaje «galbene» transmise judecătorilor, formarea unor «complete negre» și comunicate periodice de la ambasadă care criticau România — toate acestea au făcut parte dintr-un mecanism bine pus la punct pentru controlul intern”, a explicat Năstase. Aceste practici au condus la o stare tensionată în justiție și în clasa politică, cu efecte care se resimt și în prezent.
Contradicții americane: grațieri și interese selective
Fostul premier a atras atenția asupra ipocriziei din politica americană în materie de justiție și corupție. El a amintit că președintele Joe Biden, la finalul primului mandat, și-a grațiat întreaga familie, inclusiv pentru posibile fapte viitoare. Mai mult, Donald Trump, revenit la putere, a grațiat persoanele implicate în violențele de la Capitoliu, iar recent a cerut grațierea premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de corupție. „Aceste exemple arată că discursul despre justiția independentă este folosit selectiv și în funcție de interesele geopolitice ale Statelor Unite”, a precizat Năstase.
Situația din Israel și poziția lui Netanyahu
Deși Năstase își exprimă respectul față de premierul israelian Netanyahu, amintind vizitele reciproce și relațiile personale, el critică modul în care președintele Trump abordează justiția în Israel. „Nu este vorba despre Netanyahu personal, ci despre cum este tratată justiția independentă acolo, într-un mod care servește interesele americane”, a subliniat Năstase. Acesta a remarcat că politica americană nu urmărește principiile democratice universale, ci interesele strategice proprii.
România, o piesă minoră în jocurile geopolitice americane
În contextul unui „simultan de șah” global jucat de Statele Unite, Năstase afirmă că România a fost și rămâne o „piesă neimportantă” pe tabla geopolitică. „Suntem marginalizați, iar deciziile care ne afectează țara sunt luate fără să avem vreun cuvânt semnificativ”, a adăugat fostul premier.
Concluzii: „steit of lo” ca instrument de interese
În final, Adrian Năstase avertizează că ceea ce s-a întâmplat în România sub umbrela „statului de drept” și „lupta anticorupție” a fost, în fapt, un proces instrumentalizat care a slăbit profund societatea și economia. „Lecția pe care trebuie să o învățăm este că «steit of lo» nu a fost despre justiție, ci despre interesele unor puteri externe și interne”, a conchis fostul premier.
Comentează