Fostul premier Adrian Năstase a reacționat pe blogul personal după interviul acordat de politologul Alina Mungiu-Pippidi revistei Q Magazine (nr. 302, august 2025), în care aceasta a vorbit despre culisele luptei anticorupție din perioada primului mandat al lui Traian Băsescu. Năstase spune că declarațiile politologului confirmă ceea ce susține de ani de zile: că „lupta anticorupție” a fost folosită ca instrument politic pentru eliminarea adversarilor.
„Una dintre declaratiile socante ale „mamei” anti-coruptiei din Romania este urmatoarea” Unde am gresit? Judecatorii nu prea se indemnau sa condamne pe nimeni. Am fost de fata la scene in care judecatorii ziceau ‘Domnule, pe Adrian Nastase sa-l dea lumea jos la alegeri, de ce sa-l condamnam noi? E o chestie politica, nu vrem sa ne bagam'”. Realitatea este ca pana la urma s-au „bagat”!
Interviul este un fel de auto-denunt pentru echipa care a construit, dupa 2004, un „stat de drept” bazat pe ascultari ordonate de SRI, protocoale SRI/justitie, „culoare/complete” de condamnare bazate pe „plicuri galbene”, colaborare Monica Macovei/Livia Stanciu/Catherine Day (UE), ce a avut ca obiectiv eliminarea unor oameni politici din peisajul public. Primul exemplu pentru aceasta „cruciada a catuselor”, din pacate, am fost eu. Era nevoie, s-a spus, de un exemplu, de un „sacrificiu ritualic”. Rezultatele, le cunoastem”, a scris Năstase pe blogul personal.
Fostul premier susține că din declarațiile politologului reiese că Mungiu-Pippidi discuta direct cu judecători și că, la Bruxelles, se stabileau „liste” cu persoane ce trebuiau condamnate. „Au existat, în acei ani, procese politice. A răspuns cineva pentru ele?”, întreabă Năstase
„Judecatorii nu voiau sa ma condamne. Stiau ca nu sunt probe. De aceea a fost inventata formula condamnarii pe „rationamente logico-juridice„. Stiau ca este o comanda politica. Pe de alta parte, rezulta ca Mungiu-Pippidi statea de vorba cu judecatorii, isi faceau confidente? In plus, mai rezulta, din interviu, ca cei de la Bruxelles stabileau liste cu cei ce trebuiau condamnati in Romania (va aduceti aminte lista celebra, publicata in presa?). De asemenea, din interviu se deduce ceea ce spuneam si eu intr-o vreme, si anume ca au existat, in acei ani, procese politice. A raspuns cineva pentru ele? Poate ca cei vinovati ar trebui sa primeasca, fiecare, cate o vila! Ca orice mercenar, Alina Mungiu-Pippidi, lansa periodic astfel de cruciade, apoi se refugia „academic”, in SUA, la Berlin, la Roma, unde scria carti despre intreprinderile sale. Stiu ca cineva o va invita, din nou, in Romania pe A.M.-P., pentru vreun alt experiment dar sa nu spuneti mai tarziu ca nu stiati cine este in spatele ei”, conchide Năstase.
Mungiu Pippidi aruncă bomba: Cum a fost dirijată anticorupția de la Bruxelles
Politologul Alina Mungiu Pippidi a vorbit, într-un interviu, despre influența Bruxelles-ului asupra luptei anticorupție din România, despre interceptările asupra judecătorilor și despre modul în care au fost eliminate persoane incomode din structuri-cheie ale statului.
Potrivit Alinei Mungiu Pippidi, campania anticorupție din România a fost sprijinită direct de oficiali europeni, inclusiv prin încurajarea unor măsuri radicale.
„Anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles. A avut ca scop și să zăngăne niște cătușe, pentru că în România era o cultură a impunității foarte mare. Se ajunsese, în 2009, ca două treimi din primarii reședințelor de județ și tot atât din șefii de Consilii Județene să fie anchetați de DNA. În realitate erau 100%”, a spus aceasta, într-un interviu pentru Q Magazine.
Politologul susține că interceptările asupra unor judecători de rang înalt ar fi fost făcute tot la indicațiile europenilor.
„SRI s-a apucat să-i asculte pe toți, Curțile de Apel, Înalta Curte… Ideea era că acolo se aranjează procese, idee plauzibilă, dar nu trebuia făcut pe siguranță națională. Acest fapt a dus puterea în mâna câtorva oameni”, a mai afirmat Mungiu Pippidi.
Comentează