Premium
Fostul premier, Adrian Năstase, trecut în două rânduri și prin închisoare, încearcă să explice cum s-ar putea rezolva jurodic propunerea președintelui Klaus Iohannis de a-l coopta în CSAT pe Procurorul General al României.
”Raspunsul este Da sau Nu, in functie de viitoarea natura juridica a CSAT sau de o eventuala modificare a statutului procurorilor. Sa explic…
In actuala organizare constitutionala, CSAT reprezinta “o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate cu caracter autonom, infiintata prin lege organica, prezidata de presedinte si supusa controlului parlamentar” (Verginia Vedinas, in “Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole”, C.H. Beck, 2008, coord. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, p.1142). Este evident deci ca CSAT reprezinta o parte a executivului – conform Constitutiei actuale si legii de organizare a CSAT. In conditiile in care statutul procurorilor ar fi de “avocati ai statului” in procese, deci nu de magistrati, procurorul general ar putea face parte dintr-o structura executiva. Avand insa statutul de magistrat, in organizarea constitutionala actuala, acest lucru nu ar fi posibil.
Va reamintesc “experimentul Geoana”. La finalul anului 2008, guvernul coalitiei PDL-PNL a adoptat o ordonanta de urgenta prin care presedintele Senatului (Mircea Geoana) devenea vicepresedinte al CSAT ( OUG 224/2008 pentru modificarea art. 5 din Legea 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT). In felul acesta, presedintele unei Camere a Parlamentului devenea membru al unei autoritati controlate de parlament! Desi ordonanta a fost aprobata in parlament, ea a fost atacata, de grupul PNL (!), la Curtea Constitutionala, intre altele pe motiv ca incalca principiul separatiei puterilor in stat (vezi, spre exemplu, declaratiile de atunci ale liderului de grup – Eugen Nicolaescu sau ale lui George Scutaru). In final, Mircea Geoana, la mijlocul anului 2009, s-a retras din CSAT, inainte ca CCR sa se pronunte. Decizia Curtii, in acele circumstante, a fost ca legea de adoptare a ordonantei era neconstitutionala, ca urmare a incalcarii normelor constitutionale privitoare la adoptarea ordonantei de urgenta.
Tinând deci cont de aceste aspecte, fie – prin viitoarea Constitutie – se schimba natura juridica a CSAT, pentru ca includerea unui magistrat in structura sa sa nu fie considerata o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, fie, cu acel prilej, se va schimba statutul procurorilor, pentru ca ei sa devină parte a executivului. Parerea mea…”, susține Adrian Năstase, pe blogul personal.
