Premium
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, susţine că pentru elaborarea proiectului de lege privind votul prin corespondenţă decidenţii politici să stabilească o serie de principii pe baza cărora să se poată redacta acest act normativ.
Din partea societăţii civile au participat la discuţii Mircea Kivu (Grupul pentru Democraţie Participativă - Plenum), Septimius Pârvu (Expert Forum) şi Elena Calistru (Asociaţia Funky Citizens), care au prezentat reprezentanţilor AEP propunerile acestor organizaţii privind reglementarea votului prin corespondenţă, precum şi principiile care ar trebui să stea la baza elaborării acestui act normativ.
Pătru a arătat că, la solicitarea decidenţilor politici, AEP şi-a asumat rolul de a contribui la elaborarea proiectului de lege privind votul prin corespondenţă, ale cărui prevederi să fie aplicabile la alegerile parlamentare din 2016.
Preşedintele AEP a subliniat că votul prin corespondenţă trebuie să fie secret, direct, gratuit, accesibil, fără proceduri birocratice descurajante pentru alegători, şi trebuie să ofere, în acelaşi timp, suficiente măsuri de siguranţă, pentru a nu putea fi fraudat.
"AEP este un organism de management electoral cu experienţă, dar, potrivit Constituţiei, nu avem drept de iniţiativă legislativă. Contribuim cu expertiza noastră în domeniu, cu informaţii tehnice despre modul cum se aplică acest tip de vot în alte ţări, oferim soluţii tehnice şi legislative fundamentate, aşa cum am mai făcut-o şi la elaborarea altor legi electorale. Pentru ca actul normativ să fie elaborat şi adoptat în timp util, este nevoie ca membrii Comisiei pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale să stabilească principii clare pe baza cărora să putem redacta propunerea legislativă', a ţinut să precizeze preşedintele Autorităţii.
Ana Maria Pătru a adăugat că acesta a fost şi mesajul pe care reprezentanţii AEP l-au transmis, marţi, la Palatul Parlamentului, membrilor Comisiei respective.
"Pentru elaborarea proiectului, decidenţii politici trebuie să stabilească, mai întâi, o serie de principii: tipurile de procese electorale la care se poate vota prin corespondenţă, categoriile de alegători care pot vota în acest mod, termenul limită pentru înregistrarea alegătorilor români care doresc să voteze prin corespondenţă - periodic, înaintea fiecărui proces electoral, la începutul fiecărui an electoral sau o singură dată pentru toate procesele electorale viitoare", a declarat preşedintele AEP.
"Membrii comisiei parlamentare trebuie să decidă care va fi data limită pentru recepţionarea voturilor exprimate prin corespondenţă de către birourile electorale competente, respectiv ziua alegerilor sau o dată anterioară zilei scrutinului, stabilită prin lege", a continuat Pătru.
Ea a mai spus că trebuie să se stabilească dacă alegătorii care s-au înregistrat ca votanţi prin corespondenţă au dreptul să opteze pentru a vota la o secţie de votare, în cazul în care se răzgândesc, precum şi dacă alegătorii care şi-au expediat voturile către biroul electoral competent au dreptul să opteze pentru a vota la o secţie de votare, urmând ca votul exprimat prin corespondenţă să nu fie luat în considerare.
Potrivit comunicatului, anterior, reprezentanţii AEP au avut o serie de discuţii tehnice cu cei ai Ministerului Afacerilor Externe, Companiei Naţionale Poşta Română, Companiei Naţionale Imprimeria Naţională şi ai Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru a pune bazele proiectului de lege privind votul prin corespondenţă şi a găsi cele mai bune soluţii tehnice pentru implementarea acestui tip de vot alternativ.
Consultările au vizat aspectele de natură tehnică referitoare la documentele necesare în cadrul unei proceduri de vot prin corespondenţă, aplicarea unor elemente de siguranţă pe acestea, precum şi traseul corespondenţei poştale dintre instituţiile statului şi alegători şi securizarea acestui circuit. AGERPRES
