Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, anunță că legislația privind finanțarea campaniilor electorale trebuie revizuită, inclusiv în ceea ce privește influencerii plătiți pentru publicitate politică și utilizarea criptomonedelor. Șeful AEP atrage atenția și asupra unei alte probleme: în România, campania electorală propriu-zisă s-ar fi mutat în mare parte în perioada de precampanie, unde regulile sunt diferite.
Adrian Țuțuianu a vorbit vineri, într-o conferință de presă, despre mai multe modificări pe care le consideră necesare în legislația privind finanțarea politică și electorală.
Plăți împărțite pentru a evita pragul de 25.000 de lei
Una dintre problemele semnalate de președintele AEP privește finanțarea prin intermediul platformelor online și situațiile în care donațiile ar fi împărțite în mai multe plăți pentru evitarea formalităților notariale.
”La campanie electorală avem mai multe chestiuni de clarificat, la finanţare. Începând cu finanţarea prin platformele acestea informatice. Pentru că am constatat o situaţie în care aceeaşi persoană, pentru a nu merge la notar, peste 25.000 de lei eşti obligat să mergi la notar, ce face? Splitează plăţile către un anumit candidat sau partid politic. Şi trebuie să stabilim foarte bine regimul juridic, pentru că discuţia a apărut referitor la preşedintele României şi instanţa a spus că n-am făcut, când a anulat în parte decizia AEP-ului, că n-am făcut dovadea intenţiei donatorului. După părerea mea, intenţia donatorului rezultă din însăşi modul în care s-au derulat operaţiunile. În mod repetat a făcut plăţi mai mici de 25.000 de lei ca să nu meargă la notarul public”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.
Influencerii plătiți pentru publicitate politică, în vizorul AEP
Șeful AEP susține că trebuie clarificat și regimul influencerilor care primesc bani pentru a face publicitate politică, precum și modul în care sunt tratate fiscal aceste venituri. O altă zonă pe care instituția vrea să o reglementeze este finanțarea prin criptomonede.
”Avem de clarificat problema, de exemplu, a influencerilor, care primesc bani şi până acum nu prea au plătit nici taxe, nici impozite şi ei fac într-un fel publicitate politică. Avem de reglat problema finanţării prin mecanisme din astea mai oculte, gen criptomonede. Avem de clarificat aspecte privind cuantumul donaţilor şi să separăm clar ce înseamnă finanţarea activităţii curente şi finanţarea activităţii din campaniile electorale. Să distingem clar între finanţarea privată şi finanţarea publică”, a subliniat Adrian Ţuţuianu.
AEP vrea discuții și despre subvențiile acordate partidelor
Adrian Țuțuianu consideră că ar trebui analizat și mecanismul prin care sunt acordate subvențiile partidelor politice. El a subliniat că AEP nu stabilește nici nivelul sumelor, nici beneficiarii acestora.
”Eu cred că toată lumea ar trebui să fie conştientă că de multe ori când publicăm pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente sumele alocate cu titlul de subvenţie pentru partidele politice, primim un val de înjurături: «voi care daţi bani partidelor». Nu AEP dă bani partidelor. AEP este caseria care dă bani partidelor. Nivelul subvenţilor şi beneficiarii de subvenţie se aprobă prin legea bugetului de stat”, a mai afirmat Adrian Ţuţuianu.
Președintele AEP a ridicat inclusiv problema partidelor care pierd parlamentari pe parcursul legislaturii, întrebând dacă este justificat ca subvenția să continue să fie calculată în raport cu reprezentarea obținută anterior. Exemplul oferit de acesta a fost al unui partid care avea 50 de parlamentari în 2024 și mai are doar doi în prezent.
Țuțuianu a mai arătat că actuala legislație nu conține reguli similare pentru finanțarea candidaților independenți și consideră necesară stabilirea unui regim juridic identic pentru aceștia și candidații partidelor politice.
Țuțuianu: „La noi campania s-a mutat în precampanie”
O altă problemă semnalată de șeful AEP este mutarea unei părți importante a comunicării electorale în perioada de dinaintea campaniei oficiale. Potrivit acestuia, tocmai atunci când alegătorii devin mai atenți la procesul electoral, partidele își reduc comunicarea publică.
”În general, la noi campania s-a mutat în precampanie. Şi asta generează două tipuri de probleme. Noi nu controlăm partea aia sau este fără reguli chiar dacă o controlăm post-factum. Şi atunci cred că este mai în interesul statului ca perioada de 30 de zile de campanie să fie perioada în care se poate face efectiv campanie. Acum toată campania se face în precampanie, iar în timpul campaniei când lumea a început să fie foarte atentă la proces, partidele îşi întrerup practic comunicarea publică sau o fac foarte limitat”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
„Nu mai este cu plasa, este cu criptomoneda sau cu influencerul”
Președintele AEP susține că regulile trebuie adaptate noilor modalități prin care pot fi finanțate și promovate campaniile electorale. În opinia sa, partidele ar trebui să poată comunica și să își promoveze candidații și programele în timpul campaniei oficiale, dar în limite clare.
”De aceea, cred că trebuie să schimbăm regulile şi partidele în campanie să facă tot ceea ce este necesar pentru a-şi promova proiectele, programele şi candidaţii. Fără oferirea de cadouri. Nu mai este cu plasa, este cu criptomoneda sau cu influencerul care primeşte bani. E tot o formă care afectează legalitatea campaniei”, a mai afirmat preşedintele AEP.
Comentează