Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Afaceriștii propun Guvernului 73 de măsuri pentru repornirea economiei naţionale

AP
afaceri plati cu cardul

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie propun 73 de măsuri privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investiţional, al pieţei muncii şi în domeniul agriculturii.

"În contextul necesităţii diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri naţional, Camera de Comerţ şi Industrie a României împreună cu membri acesteia - Camerele de Comerţ şi Industrie judeţene au realizat o consultare susţinută a comunităţii de afaceri la nivel naţional privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investiţional, al pieţei muncii şi în domeniul agriculturii", se menţionează într-un comunicat al CCIR.

Citește și: Adrian Năstase îl desființează pe Klaus Iohannis: Revenirea la normalitate va avea loc, probabil, doar la finalul celui de-al doilea mandat al său

Potrivit sursei citate, măsurile au fost deja propuse Guvernului, acestea urmând să sprijine, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri. Totodată, reprezentanţii CCIR consideră că aceste măsuri vor reconsolida afacerile româneşti, atât pe durata stării de urgenţă, cât şi după finalizarea acesteia.

Pe plan economic, reprezentanţii CCIR propun, printre altele, relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricţiilor impuse şi reluarea activităţilor economice în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă şi echilibrarea bugetului de stat şi a bugetelor locale.

Citește și: Monica Anisie anunță noile decizii! Toți elevii și profesorii sunt vizați

Astfel, CCIR propune redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populaţie, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. În acest fel va fi încurajată şi sprijinită producţia internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi a altor articole necesare în gospodărie), fiind totodată uşurat efortul guvernamental de finanţare a sumelor necesare pentru plata şomajului tehnic pentru salariaţii unităţilor comerciale.

Reprezentanţii CCIR mai propun repornirea treptată a cât mai multor activităţi productive şi de prestări servicii - unităţi de alimentaţie publică şi cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizaţiile de funcţionare), cu respectarea unor reguli clare de protecţie sanitară a salariaţilor şi a regulilor de distanţare socială. De asemenea, se propune reluarea, treptată, a activităţilor de prestări de servicii precum spălătorii şi curăţătorii chimice, unităţi de frizerie şi coafură, cu respectarea condiţiilor speciale de păstrare a regulilor specifice de igienă şi de distanţare socială.

Citește și: Decizie radicală! Un gigant dispare din România

Printre măsurile menţionate se numără redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, barurilor şi a altor unităţi de alimentaţie publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat.

"Se pot stabili limite de până la 50-100 de consumatori aflaţi simultan în aceste unităţi, în funcţie de capacitatea acestora, respectându-se reguli noi de distanţare între consumatori", se precizează în comunicat.

Citește și: Marcel Vela, despre declarația pe propria răspundere: Mai sunt două săptămâni până la această decizie

De altfel, reprezentanţii CCIR recomandă "permiterea treptată a organizării de expoziţii şi târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanţare socială, având până la 100 de expozanţi şi cu acces limitat şi controlat al vizitatorilor". În plus, CCIR consideră că este necesară redeschiderea urgentă a cabinetelor stomatologice şi a altor cabinete medicale, cu respectarea, de asemenea, a măsurilor specifice.

O altă măsură propusă este subvenţionarea, totală sau parţială, a unor cursuri de iniţiere şi perfecţionare a personalului pentru dobândirea şi perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor acestora în domeniul digitalizării, precum şi a unor cursuri de reconversie profesională, calificare/recalificare, având în vedere că unele activităţi nu vor mai putea fi desfăşurate.

Citește și: Adrian Năstase îl desființează pe Klaus Iohannis: Revenirea la normalitate va avea loc, probabil, doar la finalul celui de-al doilea mandat al său

Reprezentanţii CCIR mai propun demararea unei campanii pentru susţinerea şi promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism online - o platformă unde producătorii, comercianţii, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte şi tranzacţionarea diverselor mărfuri.

De asemenea, pe lista de măsuri se află suplimentarea finanţării prin programul IMM Invest.

Citește și: Monica Anisie anunță noile decizii! Toți elevii și profesorii sunt vizați

"Propunem extinderea programului pentru finanţarea a cel puţin 100.000 de întreprinderi", susţine CCIR.

Pe de altă parte, se propune eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care reglementează obligativitatea funcţionării structurilor de primire turistică în perioada 1 mai - 30 septembrie a fiecărui an, având în vedere că, în acest an, nu se mai îndeplinesc condiţiile de deschidere a sezonului turistic începând cu data de 1 mai.

Citește și: Decizie radicală! Un gigant dispare din România

Reprezentanţii CCIR mai susţin instituirea unui Program naţional de susţinere a parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi iniţiat prin constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susţinere a firmelor, respectiv identificarea clădirilor deţinute de centre de cercetare naţionale sau de alte entităţi ale statului şi transformarea lor în centre suport pentru firmele afectate de criză.

Totodată, pe lista de măsuri se află continuarea susţinută a digitalizării administraţiei publice şi realizarea acesteia, în principal, cu firme româneşti (concept, servicii etc.), dar şi generalizarea programului "masă caldă în şcoli" de la data reînceperii şcolilor, pentru anul şcolar 2020 - 2021, în locul programului "lapte şi corn". În acest mod, se acordă sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA şi pentru industria alimentară românească.

Citește și: Marcel Vela, despre declarația pe propria răspundere: Mai sunt două săptămâni până la această decizie

Pe plan financiar şi fiscal, reprezentanţii CCIR recomandă plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export, precum şi scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 şi 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite. Printre măsurile propuse pe plan financiar şi fiscal se mai află şi acordarea unor subvenţii destinate investiţiilor, dacă numărul mediu al salariaţilor creşte cu 10% faţă de anul precedent.

Totodată, reprezentanţii CCIR propun modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilităţii (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda agenţilor economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25% o reducere a cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea lor până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăţi pe perioada situaţiei de urgenţă şi ulterior pentru cel puţin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri.

Citește și: Adrian Năstase îl desființează pe Klaus Iohannis: Revenirea la normalitate va avea loc, probabil, doar la finalul celui de-al doilea mandat al său

Pe zona forţei de muncă, măsurile vizează: continuarea plăţii şomajului tehnic încă minim trei luni după încetarea stării de urgenţă, pentru acei salariaţi care încă nu pot fi reîncadraţi în muncă, precum şi scutirea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitului specific pe perioada stării de urgenţă şi până la şase luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizaţiile) aferente şomajului tehnic.

De asemenea, se propune implicarea ANOFM şi a Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în activităţile de mediere între cererea şi oferta de forţă de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură şi construcţii.

Citește și: Monica Anisie anunță noile decizii! Toți elevii și profesorii sunt vizați

"Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor necesarul de lucrători, pe categorii de calificări şi să fie afişate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români", afirmă CCIR.

Totodată, reprezentanţii CCIR consideră că este nevoie de flexibilizarea relaţiei contractuale dintre angajat şi angajator, în contextul economic generat de pandemie.

Citește și: Decizie radicală! Un gigant dispare din România

"Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câştigul salarial lunar al angajatului, în directă corelaţie cu diminuarea cifrei de afaceri, ca urmare suspendării/restrângerii activităţii economice", se mai precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte fondurile europene, o măsură este reprezentată de extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută iniţial.

Citește și: Marcel Vela, despre declarația pe propria răspundere: Mai sunt două săptămâni până la această decizie

Pe lista de măsuri se mai află continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puţin birocratice în ceea priveşte raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective şi rezultate mai mult calitative şi mai puţin cantitative.

Pe plan investiţional, însă, reprezentanţii CCIR propun realizarea, cu prioritate, de investiţii din fonduri publice pentru construcţia şi reparaţia de autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene.

Citește și: Adrian Năstase îl desființează pe Klaus Iohannis: Revenirea la normalitate va avea loc, probabil, doar la finalul celui de-al doilea mandat al său

De asemenea, mai propun demararea marilor investiţii în infrastructură - transporturi, sănătate, educaţie, energie şi mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitaţiile pentru execuţie către companiile din România, precum şi realizarea urgentă de investiţii din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport - căile feroviare deteriorate, extinderea şi modernizarea aeroporturilor etc.

Totodată, reprezentanţii CCIR vor finanţarea de lucrări edilitare prin PNDL şi identificarea, cât mai rapidă, a unor soluţii viabile pentru finanţarea lucrărilor de refacere sau extindere a reţelei de irigaţii (staţii de pompare, canale, conducte), având în vedere şi seceta severă care se manifestă în această perioadă.

Citește și: Monica Anisie anunță noile decizii! Toți elevii și profesorii sunt vizați

În domeniul agriculturii, printre măsurile menţionate se numără: realizarea de plăţi anticipate ale subvenţiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înfiinţeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare şi să achiziţioneze maşini, utilaje şi echipamente agricole necesare, dar şi realizarea de investiţii pentru reactivarea sistemelor de irigaţii existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora.

Reprezentanţii CCIR mai propun subvenţionarea, măcar parţială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigaţii în treptele 3-4 de udare, reluarea şi extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă. În plus, CCIR mai propune înfiinţarea, cu credite cu dobânda subvenţionată, a unităţilor de procesare a legumelor şi fructelor produse în România şi intervenţia statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situaţii de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.

Citește și: Decizie radicală! Un gigant dispare din România .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.