Inteligenţa artificială (IA) a devenit, în ultimii ani, un instrument folosit inclusiv în medicina practică, dar specialişti din rândul chirurgilor consideră că IA este doar în faza de adunare a cât mai multor informaţii, iar prima specialitate "privilegiată", care va beneficia de IA, va fi imagistica.
Prof. dr. Mihai Ionac, chirurg vascular şi endovascular în reţeaua privată de sănătate din Timişoara şi fost şef al Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Judeţean Timişoara, afirmă că inteligenţa artificială în medicină este în stadiul de adunare a cât mai multor informaţii, iar prima specialitate care va beneficia de sprijinul IA va fi, probabil, radiologia, pentru stabilirea cu mai mare acurateţe a diagnosticului, potrivit Agerpres.
"La congresele de chirurgie vasculară la care particip şi la partea de conferinţe dedicate IA se discută mai mult teoretic ce ar putea să facă, despre care sunt premisele, în ce condiţii se poate folosi IA. Eu cred că la momentul actual se adună datele, întrucât IA se bazează pe Big Data, pe foarte multe informaţii şi date pentru a se putea trage o concluzie. Cred că la momentul actual, în medicină, acesta este stadiul, de adunare de cât mai multe date. Pentru mine, este foarte greu de spus care vor fi primele domenii medicale beneficiare ale IA. Cred că radiologia va fi prima, pentru că acolo sunt imagini şi informaţii care sunt gata digitalizate. IA poate să preia foarte multe decizii de bază, de rutină ale noastre pentru diagnosticare şi recomandări. Dar la recomandări este deja mai complicat, pentru că acolo intervin deja enorm de multe variabile, fiecare pacient are unicitatea sa", a explicat, pentru AGERPRES, dr. Mihai Ionac.
În chirurgia toracică, Inteligenţa Artificială oferă beneficii prin îmbunătăţirea acurateţei diagnosticării şi a planificării, asistarea în timpul operaţiilor pentru o mai mare precizie şi reducerea riscurilor şi prin eficientizarea proceselor postoperatorii. IA ajută la prelucrarea imaginilor medicale pentru detectarea timpurie a bolilor şi la personalizarea strategiilor chirurgicale, oferind suport în luarea deciziilor clinice. Ea poate analiza rapid şi precis imagini medicale (cum ar fi radiografii, CT-uri) pentru a detecta anomalii, a ajuta la diagnosticarea bolilor pulmonare şi a stadiilor cancerului pulmonar şi a planifica intervenţia chirurgicală în detaliu.
Cu toate acestea, factorul uman, chirurgul care operează pe pulmon, rămâne esenţial, ştiind exact unde şi cum trebuie să intervină, aşa cum teoria şi experienţa practică l-au învăţat.
Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" din Timişoara are un compartiment de chirurgie toracică - aspect mai puţin cunoscut în spaţiul ex-medical din oraş -, unde în urmă cu 50 de ani, dr. I. Rorich a executat primele intervenţii chirurgicale reuşite de tipul toracoplastiilor, pneumotoraxuri extrapleurale, frenicectomii, iar mai târziu prima pneumocnectomie (excizie chirurgicală a unei părţi din plămân) din ţară.
De atunci, chirurgia toracică a evoluat prin metode şi tehnici noi, pentru îmbunătăţirea actului chirurgical, atât pentru mici intervenţii cât şi pentru intervenţii chirurgicale majore de mare amploare, ajungând la peste 10.000 de cazuri operate.
Chirurgul Alin Nicola, coordonatorul Compartimentului Chirurgie Toracică al Spitalului "Dr. Victor Babeş" din Timişoara, a declarat, pentru AGERPRES, că nu a apelat deocamdată la IA, pentru că nu a avut nevoie.
"Deocamdată, nu m-am văzut nevoit să apelez la Inteligenţa Artificială şi să o folosesc în activitatea mea de medic chirurg", a punctat dr. Alin Nicola.
Prin mâinile echipei Compartimentului de Chirurgie Toracică de la "Dr.Victor Babeş", formată din medicul primar Alin Nicola şi medicul specialist în chirurgie toracică Tudor Mateescu, trec anual peste 300 de pacienţi.
"Deservim şi urgenţe precum pneumotorax, hemotorax, survenite în cadrul spitalului, în special după proceduri de diagnostic sau tratament (puncţii pleurale, bronhoscopii cu sau fără biopsie, puncţii trans-toracice ghidate CT, EBUS). Intervenţiile chirurgicale sunt de la cele mai uşoare şi simple (pleurotomii, biopsii ganglionare, excizii tumorete parietale toracice etc) până la intervenţii chirurgicale toracice mari, complexe de tipul: lobectomii, bilobectomii, pneumonectomii, decorticări, hernii hiatale, timectomii). Din nefericire, patologia cea mai des întâlnită este cancerul pulmonar, în diferite stadii. De cele mai multe ori, pacientul ajunge în stadii avansate ale bolii şi practic nu se mai poate face nimic din punct de vedere chirurgical. De aceea practic numărul pacienţilor internaţi nu coincide cu protocolul operator adică, de obicei, numărul intervenţiilor chirurgicale este mai mic decât numărul pacienţilor internaţi pe secţie", detaliază dr. Alin Nicola.
Internările sunt, de obicei, în regim de programare, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau pneumolog/oncolog.
Operaţiile sunt atât pe incizii clasice cât şi minim invazive de tipul toracoscopiei, în funcţie de patologia cazurilor.
"Trendul este către o chirurgie minim invazivă, care are numeroase avantaje: durata mai mică de spitalizare (implicit costuri mai mici), recuperarea pacientului este mai rapida, durerea postoperatorie este mai scăzută şi mai bine tolerată, riscul infecţiilor intraspitaliceşti şi al complicaţiilor fiind mai mică, uneori aproape inexistente", spune chirurgul toracic.
Deşi nu apelează la IA, chirurgul subliniază că pacienţii pot beneficia de multiple metode de diagnostic în cadrul spitalului, implicit al Compartimentului de Chirurgie Toracică, de la consulturi interdisciplinare (consult cardiologic, anestezie, neurologie, diabet) necesare în pregătirea preoperatorie până la analize de laborator, imagistică (radiografii, tomografii, RMN, Pet-CT).
Comentează