Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat rezultatele ESPAD 2024 pentru 37 de state, inclusiv România, semnalând creșteri la țigările electronice, utilizarea non-medicală a medicamentelor și timpul petrecut online de adolescenți. Deși în Europa tendința la alcool și tutun e descrescătoare, România rămâne peste media europeană la ambii indicatori. Datele indică și o expunere digitală accentuată, asociată cu riscuri pentru sănătatea mintală și comportamente adictive.
„Prevenția nu este un mesaj, ci o investiție”, a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), invocând proiecte precum „The Safe Zone” și ghiduri pentru profesori, dar și un proiect prioritar de creștere a capacității de tratament și reintegrare, finanțat din fonduri europene. Oficialul susține că abordările bazate pe date științifice pot schimba tabloul până la următorul raport european.
Cercetarea ESPAD 2024 a fost realizată pe un eșantion de 113.882 de elevi de 15–16 ani. În România, colectarea datelor a avut loc între 19 aprilie și 12 iunie 2024, pe un eșantion de 8.543 de elevi din toate județele, chestionarele fiind anonime.
Risc ridicat de dependență digitală
La nivel european, 47% dintre adolescenți indică un risc ridicat asociat utilizării rețelelor de socializare, iar 22% manifestă comportamente problematice legate de jocurile video. România depășește mediile, cu 53% care consideră problematic timpul pe social media și 25% cu dificultăți de control în gaming.
Diferențele de gen sunt pronunțate: fetele sunt mai afectate de dependența de social media (58%), în timp ce băieții raportează de peste două ori mai des comportamente problematice de gaming (16% față de 6% la fete). Expunerea prelungită e corelată cu tulburări de somn, dificultăți școlare și risc crescut de consum de substanțe.
Participarea la jocuri de noroc rămâne prezentă: 23% dintre elevii europeni de 15–16 ani au jucat în ultimele 12 luni, cu maxime în Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%). România depășește media cu 25%, iar băieții pariază mai mult decât fetele, atât în Europa (29% vs 16%), cât și în România (34% vs 16%).
România, locul 4 la fumat; vapatul urcă
Unul din patru adolescenți europeni a fumat în ultimele 30 de zile, media fiind 18%, însă România ajunge la 26% și ocupă locul 4 în Europa. În România, Bulgaria și Italia, fetele declară consum zilnic de țigări mai mare decât băieții.
Țigările electronice câștigă teren: media europeană a adolescenților care le-au încercat cel puțin o dată este 44%, cu variații între 22% și 57%. În România, unul din doi elevi a încercat vapingul, iar aproximativ unul din trei a folosit în ultima lună; Ungaria și Slovacia depășesc 55%, România situându-se la 53%.
Percepția riscului rămâne scăzută, iar țigările electronice sunt considerate mai ușor de obținut decât cele tradiționale. Această amplă schimbare de percepție explică parțial dinamica ascendentă a vapatului în rândul tinerilor.
Alcoolul rămâne principalul consum
Alcoolul continuă să fie cea mai răspândită substanță: 73% dintre elevii europeni de 15–16 ani declară consum cel puțin o dată în viață. România depășește media cu 81% și ocupă locul 9, în timp ce Ungaria atinge 91%, iar Danemarca 90%.
În percepția adolescenților, alcoolul este cel mai ușor de procurat (69%), urmat de țigări electronice (52%) și țigarete (46%). Accesibilitatea percepută ridicată alimentează un consum precoce și frecvent.
La droguri ilicite, canabisul rămâne cel mai frecvent: 12% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată, iar 13% au recurs la cel puțin un drog ilicit. În România, prevalența de-a lungul vieții pentru orice drog ilicit este 6,2%, aproximativ unul din 16 elevi.
Acces perceput și schimbarea riscurilor
Canabisul este perceput drept cel mai ușor drog de procurat la nivel european (26%), urmat de cocaină (13%) și tranchilizante fără prescripție (19%). În România, valorile raportate sunt mai scăzute: 14% pentru canabis, 9,7% pentru cocaină și 8,8% pentru tranchilizante fără rețetă.
Raportul semnalează creșteri la utilizarea non-medicală a medicamentelor precum tranchilizante, sedative și analgezice, precum și la inhalanți, în timp ce anumite tipuri de consum scad. Această mutație a riscurilor reclamă intervenții calibrate pentru noile tipare de acces și utilizare.
Concluziile indică necesitatea actualizării strategiilor de prevenție, integrate între școli, familii și servicii comunitare de sănătate mintală. Înființată în 2025, ANPCDDA mizează pe politici bazate pe date și pe consolidarea tratamentului și reintegrării, în încercarea de a inversa tendințele până la următorul ciclu ESPAD.
Comentează