Autoritățile norvegiene, împreună cu forțele armate, fac o evaluare cuprinzătoare a riscurilor în regiunile de frontieră cu Rusia. Țara revizuiește planurile de evacuare a civililor din zonele cele mai sensibile din nordul țării.
Efortul acoperă teritoriu cu teritoriu zonele expuse din punct de vedere geografic și strategic. Măsura reflectă un nivel crescut de alertă de securitate în contextul schimbărilor din climatul geopolitic european, notează La Stampa, potrivit Mediafax.
Finnmark se află la granița directă cu Rusia și reprezintă una dintre cele mai sensibile zone. Sør-Varanger este punctul de contact terestru dintre cele două țări. Tromsø funcționează ca centrul civil și militar al Arcticii norvegiene.
Scenarii concrete
Autoritățile locale au început deja să lucreze la scenarii concrete. Acestea includ înregistrarea rezidenților, cartografierea facilităților de primire disponibile și organizarea logisticii pentru orice mișcări necesare.
Revizuirea planurilor de evacuare nu este un exercițiu teoretic. Este o consecință directă a unei evaluări care ține seama de evenimentele din ultimii ani în Europa de Est.
Escaladarea a avut loc rapid în regiune, adesea în timp ce atenția publicului era îndreptată în altă parte. Ideea că o criză se poate materializa fără semne evidente sau într-un timp foarte scurt face acum parte integrantă din analiza strategică a țărilor nordice.
Lucrările sunt coordonate de Direktoratet for samfunnssikkerhet og beredskap (DSB), Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă. Colaborarea se face cu forțele armate și poliția.
Consolidarea planurilor de evacuare va fi una dintre prioritățile securității civile începând cu 2026. Scopul este de a face sistemul mai rapid, mai integrat și mai receptiv.
Îngrijorare palpabilă
În nordul țării, alarma nu este doar instituțională. Există o îngrijorare palpabilă în comentariile locuitorilor și în reacțiile comunităților locale.
Mulți spun deschis că nu vor să-și părăsească casele, chiar și în fața unor scenarii critice. Această poziție arată cât de mult granița este percepută nu ca o abstracție geopolitică, ci ca o realitate cotidiană, trăită.
Din Oslo vine un mesaj care încearcă să concilieze două nevoi opuse: recunoașterea gravității situației fără a alimenta panica. Autoritățile insistă asupra unui concept cheie: „Pregătire, nu panică”.
Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru
Revizuirea planurilor este prezentată ca un act de responsabilitate, nu ca un semn de pericol iminent.
Chiar faptul că Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru și își revizuiește protocoalele de evacuare arată cât de mult s-a schimbat climatul de securitate în Europa.
Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă a stabilit că 2026 va fi anul în care sistemul de evacuare va fi consolidat semnificativ. Planurile vor fi testate și adaptate la realitățile din teren.
Norvegia nu este singura țară nordică care își revizuiește planurile de securitate civilă. Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în contextul aderării la NATO și al tensiunilor crescute cu Rusia.
Țările nordice își coordonează eforturile de apărare civilă și militară. Norvegia, ca membră NATO de lungă durată, joacă un rol crucial în securitatea regiunii arctice.
Comentează