Premium
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a declarat, marti, la o conferinţa știintifică cu tema „Implicații teoretice și practice în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile”, ca una din intrebarile pe care si le pune este cum poate o instanta de judecata din Romania sa aplice art.5 din noul Cod Penal prin folosirea “institutiei autonome” si sa fie sigura ca este corect ceea ce face. Sefa ICCJ sustine ca e posibil ca o parte din instantele din Romania sa dea decizii subiective bazate pe concepte care nu exista in Codul Penal.
De la intrarea in vigoare a Codului Penal, instantele din tara au avut in fata o mare dilema. Cum sa aplice legea penala mai favorabila? Art.5 din Codul Penal spunea ca se aplica legea penala mai favorabila până la judecarea definitivă a cauzei astfel: (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Erau doua variante:
1. Aplicarea globală a legii penale mai favorabile: judecătorul decide pentru fiecare inculpat dacă aplică noul Cod penal sau vechiul Cod penal în integralitatea lui in ceea ce priveste pedeapsa pentru infractiunile savarsite. Adica, un inculpat acuzat de mai multe infractiuni intr-un dosar primeste pedepsele, pentru toate infractiunile, mentionate fie in vechiul Cod, fie in actualul.
2. Aplicarea pe institutii a legii penale mai favorabile: Judecătorul amesteca articole din noul Cod penal cu cele din vechiul Cod penal
Sectia Penala a ICCJ a decis in primavara acestui an ca judecătorii, în analiza dosarelor penale, să folosească metoda instituţiilor autonome în identificarea legii penale mai favorabile, adica a doua varianta. Ulterior, CCR a decis ca doar prima varianta este constitutionala, astfel ca intrepretarea ICCJ a devenit NULĂ. Decizia CCR este obligatorie pentru toate instantele din Romania, dar e posibil ca o parte din instante sa se ia după interpretarea initiala a ICCJ.
In acest sens, sefa ICCJ Livia Stanciuc a declarat:
"Cu privire la conceptul de institutie autonoma, care a tot fost vehiculat, stim cu totii, este unul nenormal, este un concept pe care nu-l gasim in legea penala, nu vom gasi in legea penala nicio regula macar clar prestabilita cu ajutorul careia instant sa poata determina daca are in fata o norm ace poate face obiectul unei aplicari independente fata de celelalte norme care alaturi de ea compun un singur compus iuris. Fata de aceasta imprejurare cred eu ca regula aplicarii legii penale mai favorabile pe institutii autonome nu putem sustine ca isi are izvorul in lege si nu putem sustine ca ea nu vine in contraditie cu principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor.
In conditiile in care nu avem nici macar o definitie a institutiei autonome in legea penala, in conditiile in care in legea penal nu gasim nici macar o indicare exemplificative a acestei institutii autonome, in conditiile in care in legea penala nu gasim niciun criteriu clar de determinare a institutiilor autonome, in aceste conditii ca practician ma intreb oare, cum ar putea o instanta sa aiba ea convingerea ca modalitatea aleasa de ea, de combinare a legilor succesive in privinta dispozitiilor penale mai favorabile, modalitatea aceea este cea corecta, este cea legala? Mai mult, m-as intreba, cum ar putea avea acea certitudine toti cei care intr-o forma sau alta ar putea deveni subiectii unei astfel de aplicarii a legii penale? Cate solutii de unificare a precticii judiciare trebuie sa fie adoptate de catre Instanta Suprema pana cand, fata de tacerea legii in aceasta privinta, am putea avea sentimentul ca factorul aleatoriu este exclus din interpretarea si aplicarea legii penale mai favorabile".
