`Alba-Neagra` la PICCJ cu judecarea ex- procurorului Negulescu - O `susținătoare` a Adinei Florea `răsare` și `ia de guler` judecătorii ICCJ ce l-au achitat

Parchetul instanței supreme, instituția care a cerut inițial achitarea ex-magistratului Mircea Negulescu în dosarul în care acesta a fost deferit justiției de fostul procuror SIIJ Adina Florea, revine și cere acum condamnarea acestuia prin intermediul apelului declarat de procurorul adjunct al Secției Judiciare, Marinela Mincă.

Mai precis, acest magistrat le cere celor 5 magistrați ai ICCJ la care a ajuns dosarul, după formularea apelurilor, condamnarea lui Mircea Negulescu pentru toate faptele pentru care a fost cercetat de ex-magistratul SIIJ Adina Florea și totodată încetarea procesului penal pentru faptele ce s-au prescris, în raport cu decizia CCR și cu decizia a completului ICCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept.

Concret, inițial, în faza judecării fondului procesului în care ex-magistratul Negulescu este acuzat de fapte de cercetare abuzivă, influențarea declarațiilor  și participație improprie în modalitatea instigării la inducerea în eroare a organelor judiciare magistratul de ședință al PICCJ, a cerut achitarea lui Negulescu, lucru cu care trei judecători ai ICCJ au fost de acord.

Surse judiciare afirmă acum că la respectivul moment nu toți magistrații Secției judiciare a PICCJ ar fi fost de acord cu poziția „magistratului Irina Kuglay

La rândul lor cei trei magistrați ICCJ au „demontat„ pe parcursul a peste 200 de pagini ițele încurcate a „tehnicilor de anchetă„ ale fostului magistrat Negulescu, despre care au arătat că în definitiv nu ar fi trecut în sfera ilicitului penal așa cum „s-a străduit„ ex-magistratul SIIJ Adina Florea, „ajutată„ de fiul fostului șef al CJ Prahova, Vlad Cosma, să dovedească.

Concret, cei trei judecători au arătat în detaliu fin de ce declarațiile martorilor și inculpaților dintr-un dosar de evaziune fiscală instrumentat pe vremuri (anul 2014 - n.r.) de către Mircea Negulescu nu sunt credibile când aceștia îl acuză pe ex-magistrat de modificare a unor declarații, de presiuni și de alte presupuse abuzuri pretins comise pe parcursul cercetărilor.

ICCJ a stabilit astfel practic faptul că s-ar fi creat o „coaliție„ între „oamenii de casă„ ai lui Vlad Cosma, pentru a se putea forma probatoriul existent în dosarul SIIJ instrumentat de Adina Florea.

ICCJ luată „de guler„ în 20 de pagini

Apelul declarat și redactat de procuroarea Marinela Mincă are 20 de pagini, în comparație cu motivarea de peste 200 de pagini a magistraților ICCJ, iar pe parcursul acetuia magistratul PICCJ arată succint de ce magistrații ICCJ ar fi stabilit eronat achitarea pe litera a, respectiv că faptele nu există.

Procuroarea Mincă arată despre magistrați ICCJ că s-ar contrazice pe parcursul motivării lor și că logica și narațiile ex-magistratei SIIJ Adina Florea ar fi cele corecte, astfel că Negulescu ar trebui condamnat.

„Trimiterea în Judecată s-a făcut prin Rechizitoriul nr.2170/P/2019 din 4 iunie 2020 al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

În esență, instanța a reținut că inculpatul Negulescu Mircea, în calitate de procuror, nu a determinat prin constrângere sau prin conduită cu caracter intimidant martorii să formuleze denunț sau declarații mincinoase cu privire la participarea la comiterea unor fapte penale de evaziune fiscală, spălarea banilor, coruperea alegătorilor, de către partea civilă Cosma Vlad și nici nu a săvârșit vreo faptă care să poată fi circumscrisă noțiunii de ticluire de probe. Nu procurorul Negulescu a construit scenariul mincinos prin ticluirea de probe, ci partea civilă și o parte din martori, în scopul de a-și susține apărările în alte dosare penale. Situația de fapt prezentată în denunțul formulat de Ușurelu Petrică corespunde adevărului.

Hotărârea primei instanțe de achitare a inculpatului pe temeiul inexistenței faptelor (art.16 alin.l lit.a din Codul de procedură penală) cu privire Ia toate acuzațiile reținute în urma schimbării încadrării juridice în cursul cercetării judecătorești este greșită, fiind rezultatul modului diferit în care instanța a interpretat probatoriul administrat în cauză (declarații, înscrisuri, înregistrări)”, scrie magistratul.

Acesta continuă punctual și redă exemplele unde consideră că judecătorii ICCJ ar fi interpretat eronat mecanica dosarului de la SIIJ.

„Astfel, în mod repetat, înalta Curte de Casație și Justiție arată că o particularitate a cauzei este faptul că majoritatea martorilor și partea civilă sunt inculpați sau martori în alte cauze penale instrumentate de inculpatul Negulescu Mircea, dosare în care, deși în cursul urmăririi penale au recunoscut faptele, în fața instanței au arătat că asupra lor s-au făcut presiuni pentru a da declarații, revenind asupra acestora.

Paradoxal, Secția penală, deși recunoaște că aceștia au avut o atitudine procesual constantă în prezenta cauză, în ambele etape procesuale (urmărire penală și fond), precizează că nu poate realiza o examinare a acuzațiilor doar din perspectiva acestor declarații, întrucât poziția lor este una interesată.

In același registru, cu privire la soluțiile confirmate în mod definitiv prin Decizia penală nr.440 din 8 aprilie 2022 a Curții de Apel Ploiești, înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că doar constatarea vinovăției inculpatului Ușurelu Petrică Lucian ar prezenta relevanță în prezenta cauză, respectiv sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, constând în faptul că prin încheierea contractului acesta nu a avut în vedere o prestație reală din partea S.C. Alex Design S.R.L.

Deși achitarea inculpaților Alexe Răzvan și Cosma Vlad în dosarul care a avut ca obiect evaziunea fiscală a fost justificată de înlăturarea unor probe, cu privire la care instanța a concluzionat că există "indicii în sensul încălcării principiului loialității"' în administrarea lor la debutul urmăririi penale, instanța de fond din prezenta cauză apreciază că ea este cea îndreptățită să aprecieze dacă aceste încălcări au existat. Aceleași aprecieri sunt emise și referitor la soluția de clasare pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor, dispusă față de partea vătămată, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.

În cauză, martorii la care se referă obiectul sesizării și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, iar acestea se coroborează între ele pe aspectele esențiale ce fac obiectul inculpării, însă instanța de fond le-a înlăturat punând în discuție, în principal, credibilitatea martorilor și temeinicia acuzațiilor, raportat la situația personală a martorilor invocați în acuzare (implicarea lor în procedurile judiciare, raporturile dintre ei sau părțile din dosare, pretinsul interes personal legat de soluționarea acestui caz. A fost pusă la îndoială însăși calitatea de victimă veritabilă a persoanei vătămate.

Or, ține de specificul infracțiunilor contra justiției ce fac obiectul judecății ca persoanele ce au cunoștințe nemijlocite despre faptă să fie chiar cele implicate în procedura judiciară, din rândul participanților la proces ori al organelor judiciare.

Paradoxal, au fost acceptate toate apărările inculpatului, chiar cu argumente suplimentare în susținerea acestora, în condițiile în care este greu de acceptat atitudinea inculpatului, de a încălca flagrant procedurale privind modul de efectuare a anchetei și garantarea drepturilor persoanelor implicate în acestea”, reproșează magistratul PICCJ Marinela Mincă în apelul său.

ICCJ „tăvălită„ pentru luarea în seamă a detectorului de minciuni în cazul martorilor

„Mai mult, instanța de fond dă relevanță unor fragmente dintr-o înregistrare audio a unei discuții ambientale purtate în biroul procurorului Negulescu Mircea, pe care le scoate din context și concluzionează că, dacă la acest moment, inculpatul Negulescu Mircea nu a exercitat presiuni, amenințări asupra martorilor Alexe Răzvan, Stroe Cecilia sau Păvăleanu Marcel, înseamnă că ele nu s-au petrecut nicicând pe parcursul instrumentării dosarului nr.465/P/2013 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, deși este evidentă tactica persuasivă a inculpatului.

Chiar dacă, pentru beneficiul discuției, plecăm de Ia premisa că martorul Alexe Răzvan este cel care a susținut că are date referitoare la familia Cosma, acesta fiind, în opinia instanței, chiar motivul pentru care a solicitat acordarea protecției, acest aspect nu exclude manifestarea ulterioară a comportamentului infracțional al inculpatului Negulescu Mircea descris în actul de sesizare, astfel încât este lipsit de suport probator raționamentul instanței potrivit căruia „toate declarațiile lui Alexe Răzvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu Mircea în perioada în care a fost arestat preventiv pentru a formula denunțuri sunt nereale, scopul fiind de a se sustrage urmăririi penale".

Or, este mai mult decât evident că acesta a fost atât martor, cât și denunțător și, în această din urmă calitate, chiar se incrimina.

In acest context, afirmațiile instanței de fond cu privire la bunele intenții ale inculpatului Negulescu Mircea de a aduce minorul de 10 ani să își vadă tatăl arestat sunt chiar cinice.

Nu în ultimul rând, deși contestă lipsa de moralitate a martorului Alexe Răzvan, instanța de fond reține spre fundamentarea părerii sale declarația martorului lordache Mihai, ofițer de poliție judiciară, care fusese la rândul sau trimis în judecată alături de inculpatul din prezenta cauză (căruia îi era și subordonat), pentru fapte similare, în dosarul nr.3425/1/2020 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, în prezent restituit la procuror.

Aceleași îndoieli sunt manifestate în mod nejustificat de înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la veridicitatea afirmațiilor martorei Stroe Cecilia, motivat de faptul că aceasta s-ar fi aflat sub influența martorului Alexe Răzvan.

împrejurarea că denunțul lui Ușurelu Petrică Lucian este datat 8 mai 2014 nu exclude manipularea, întrucât martorii Alexe și Stroe au precizat că la momentul în care ei au ajuns la sediul parchetului, Ușurelu Petrică pleca cu avocata sa, Buliga Georgeta. De asemenea, inculpatul Negulescu Mircea avea în mână foi de pe care citea și referitor la care a afirmat că ar fi denunțul lui Ușurelu P.

Pentru că declarațiile celor doi martori din fața instanței de fond sunt mai detaliate, instanța ironizează că li s-a împrospătat memoria, că relatările nu corespund adevărului și nu are aceeași unitate de măsură cu privire la pertinența și veridicitatea discuției purtate prin intermediul aplicației WhatsApp, pe de o parte de către sora părții civile, Cosma Andreea și Negulescu Mircea și, pe de altă parte, de către acesta din urmă si Alexe Răzvan.

In schimb, se consideră relevant testul poligraf, deși acesta nu este mijloc de probă.

Premisa de Ia care pleacă instanța de fond, în sensul că "declarațiile martorilor Alexe Răzvan și Stroe Cecilia Cristina nu au fost influențate de inculpat, ci reprezintă propriile relatări ale acestora" este contrazisă de probatoriul administrat, iar concluzia pe care o formulează în ceea ce privește acuzațiile aduse inculpatului Negulescu Mircea referitoare la audierea acestor doi martori, în sensul că, în cauza, nu s-a dovedit existența unor acțiuni de determinare a acestora, prin constrângere sau intimidare, să dea declarații care nu corespund adevărului sau a unor activități de ticluire de probe nereale este eronată, câtă vreme depozițiile lor sunt confirmate de martora Stasie Magdalena”, se mai arată în documentul ajuns la ICCJ.

Plângerea lui Negulescu - GIO: Florea - Cosma - ex-procurorul Ceort

În plângerea sa Negulescu o acuză pe fosta magistrată de la SIIJ, Adina Florea de represiune nedreapta, cercetare abuzivă, abuzul în serviciu, inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe, constituirea unui grup infractional organizat, favorizarea faptuitorului și fals intelectual iar pe Alexandru Vlad Cosma de constituirea unui grup infracțional organizat, fals in inscrisuri sub semnatura privata, mărturie mincinoasă,  fals in declaratii,  inducerea in eroare a organelor judiciare prin formularea unei sesizari mincinoase ,  inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe,  favorizarea faptuitorului, complicitate la represiune nedreapta, complicitate la Cercetare abuzivă și complicitate la abuzul în serviciu.

Afaceristul cercetat de Negulescu, Răzvan Alexe este acum acuzat de fostul procuror judecat la ICCJ de costituirea unui grup infractional organizat, fals in inscrisuri sub semnatura privata, mărturie mincinoasă, fals in declaratii, inducerea in eroare a organelor judiciare prin formularea unei sesizari mincinoase , inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe, favorizarea faptuitorului, complicitate la represiune nedreapta, complicitate la Cercetare abuzivă și complicitate la Abuzul în serviciu.

Sub tunul acelorași acuzații ale lui Negulescu intră și fosta secretară a afaceristului prahovean, Alexe, Cecilia Stroe, Marcel Păvăleanu, Florian Mihai Vaida, Ovidu Teodor Luca, David Andrei Vitter, Magda Stasie, fostul procuror PICCJ Cătălin Ceort și avocata Georgeta Buliga.

Miza duplicității instituționale

Surse judiciare explică posibilele motive pentru care deși inițial PICCJ, prin magistratul de ședință, ce a participat la toate termenele de judecată ale acestui proces a cerut achitarea lui Negulescu, instituția revine acum prin intermediul altui magistrat pentru a solicita condamnarea pentru toate faptele și încetarea procesului penal.

Potrivit acestora se pare că dacă PICCJ ar fi realizat că o achitarea chiar și în dosar instrumentat pe vremuri la Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție se va contabiliza în evidențele PICCJ, după desființarea Secției și mutarea competențelor la această unitate de parchet.

Aceleași surse arată că o achitare de acest fel nu este benfică imaginii instiției care reprezintă vârful sistemului judiciar.

O altă idee acreditată de aceleași surse precizate ar fi aceea că în prezent se află pe rolul PICCJ plângerea îndreptată împotriva magistratei Adian Florea, a fostului procuror Ceort și a altor persoane care ar fi constituit un GIO pentru „eliminarea„ și „condamnarea abuzivă„ a foștilor magistrați DNA Ploiești prin anchete pretins abuzive.

O decizie definitivă de achitarea a ex-magistratului Negulescu în acest dosar al Adinei Florea, transmit sursele citate ar putea da undă verde începerii urmării penale în cazul plângerii depuse de cel judecat după prima decizie din acest caz.

ICCJ a bătut în cuie - acuzatorii lui Negulescu, oamenii de casă a lui Vlad Cosma!

Un argument forte cu care ex-procurorul Negulescu începe atacul împotriva „acuzatorilor„ săi este chiar cel al instanței supreme, din motivarea prin care l-a achitat integral în dosarul procurorului SIIJ Adina Florea.

Toți martorii folosiți de către Florea și care au schimbat declarațiile succesiv în maniera instrumentării dosaurlui penal de la SIIJ de către aceasta, ar fi oameni de casă ai familiei Cosma.

„În analiza punctuală a fiecărei acuzații, Înalta Curte va proceda, așa cum s-a arătat, la examinarea tuturor declarațiilor date de martori și partea civilă, atât în prezenta cauză, cât și în dosarul penal în care cercetările au fost începute de către inculpatul Negulescu Mircea - nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, devenit ulterior nr. 426/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și apoi nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și, ulterior, în fața instanței în cadrul cauzei penale nr. 4564/105/2017 a Tribunalului Ploiești.

De altfel, în același sens a procedat și parchetul, probațiunea fiind constituită inclusiv din copii ale actelor din acest dosar de urmărire penală (mo tiv pentru care s-a și dispus atașarea dosarului nr. 4564/105/2017 al Tribunalului Ploiești după soluționarea sa definitivă), însă procurorul a valorificat din punct de vedere probator doar declarațiile în care inculpații/martorii au revenit asupra susținerilor inițiale.

Or, aflarea adevărului în cauză nu poate fi realizată prin ignorarea declarațiilor anterioare și analiza realității motivelor invocate de martori/inculpați pentru schimbarea poziției procesuale.

Cu alte cuvinte, Înalta Curte nu poate pleca de la premisa că în prezenta cauză partea civilă și martorii relatează adevărul, mai ales că o parte dintre aceștia au avut sau au calitatea de inculpați în alte cauze penale în care au adoptat aceeași strategie de apărare.

Ca o primă constatare, Înalta Curte reține că martorii care și-au schimbat declarațiile sunt cei aflați în sfera de influență a lui Alexe Răzvan și Cosma Vlad Alexandru sau în relații apropiate cu Ușurelu Petrică Lucian.

Persoanele audiate în calitate de martori și care nu au absolut nicio legătură cu părțile din dosarul nr. 4564/105/2017 al Tribunalului Prahova și-au menținut declarațiile date în fața procurorului Negulescu, atât în cursul urmăririi penale efectuate de S.I.I.J. cât și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că asupra lor nu s-au făcut nici un fel de presiuni, iar cele relatate corespund adevărului.

Înalta Curte va porni de la acuzațiile legate de audierea martorilor Alexe Răzvan și Stroe Cecilia, întrucât, astfel cum se va demonstra, sunt primii care au dat declarații în dosarul nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, după care, va analiza acuzațiile privind ticluirea probelor în funcție de cele două fapte care au fost reținute în sarcina lui Vlad Cosma Alexandru: cea vizând depozitarea și distribuirea către alegători a unor produse interzise în campania electorală și cea legată de solicitarea de fonduri pentru campania electorală, disimulate într-un contract încheiat între S.C. Allianso Business Park S.R.L. și S.C. Alex Design S.R.L”, se arată în motivarea ICCJ, care reprezintă acum proba forte a magistratului Negulescu în acuzarea celor ce l-au acuzat.

Minciuni de martori, deep-fake judiciar, constatate de ICCJ

Vorbind despre modalitatea de instrumentare a dosarului de către ex-magistratul SIIJ Adina Florea în care l-a deferit justiției pe ex-procurorul Negulescu, ICCJ pune punctul pe I si arată în clar că a fost vorba de un dosar instrumentat neprofesionist și mai ales în direcția vădită a producerii unor acuzații care nu există.

„În acest context probator, care demonstrează cum a decurs discuția dintre procuror și inculpat (la cea mai mare parte a acesteia participând și avocatul ales care s-a implicat în mod activ), este mai mult decât evident că toate declarațiile lui Alexe Răzvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu în perioada în care a fost arestat preventiv pentru a formula denunțuri sunt nereale, scopul său vădit fiind acela de a se sustrage răspunderii penale în dosarele în care era judecat și în care a folosit aceeași strategie de apărare (astfel cum rezultă din declarațiile sale date în fața instanțelor, aflate în fotocopie la dosarul de urmărire penală).

Lipsa totală de onestitate a lui Alexe Răzvan, lipsa oricăror scrupule pentru atingerea acestui scop este evidențiată și de invocarea propriului copil, susținând că acesta a fost folosit de procuror pentru a-l determina să formuleze denunțuri „ eram arestat la Câmpina când a chemat-o pe soția mea cu minorul de 10 ani ca să mă determine să dau declarație împotriva unui primar și împotriva lui Cosma Vlad Alexandru”.

Realitatea este că aducerea minorului la parchet a constituit o măsură de favoare, pentru ca acesta, în vârstă de numai 10 ani, să nu fie traumatizat de vederea tatălui în arest, iar împrejurarea rezultă atât din declarația martorei Stasie Magdalena cât și din procesul verbal de redare a discuției ambientale”, punctează între altele judecătorii ICCJ, elemente redate și de Negulescu în plângerea sa.

„Un alt element care dovedește nesinceritatea martorilor Alexe Răzvan și Stroe Cecilia Cristina îl reprezintă faptul că informațiile din denunț sunt diferite de cele prezentate în declarațiile acestora. Astfel, Alexe Răzvan relatează despre „punerea la dispoziție a unui depozit frigotermic aflat în incinta Parcului West Park - Allianso Business Park - pentru depozitarea produselor perisabile, respectiv pui si carne tocată, precum si un depozit pentru alte produse de larg consum neperisabile, respectiv tigăi, tricouri, geci, flaeere, afișe, ulei, bere”, împrejurări ce nu se regăsesc în denunțul lui Ușurelu Petrică, acesta arătând că Vlad Cosma a folosit doar hala SME, fără să ceară amănunte și fără să cunoască activitățile ce s-au desfășurat. Alexe Răzvan vorbește despre înmânarea unor sume de bani în fața depozitului Aliansso, fapte, de asemenea, nerelatate de Ușurelu Petrică”, se mai arată în plângerea de la PICCJ.

„Cosma și Compania au ticluit probe”...

`Înalta Curte constată, asadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă și o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-și susține apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmațiilor și caracterul organizat demonstrat în cauză, declarațiile acestora depășesc cu mult cadrul permis de dispozițiile legale.

După cum rezultă din probatoriul expus, această strategie de apărare a fost inițiată în contextul declanșării acțiunii disciplinare împotriva procurorului, ulterior fiind favorizată de soluțiile dispuse în cadrul acestei proceduri, dar și de reflectarea în media a conduitei procurorului. Împrejurarea că într-o anumită speță concretă s-­a dovedit un comportament ce a dus la soluția excluderii din magistratură este fără relevanță în prezenta cauză și nu poate fi generalizată pentru toate cazurile instrumentate de procurorul Negulescu Mircea, după cum nici nu poate constitui temei de acordare a prezumției absolute de adevăr pentru toate susținerile persoanelor care, la un moment dat, au fost audiate în diverse calități procesuale de acesta.

In prezenta cauză, acceptarea necenzurată a susținerilor părții civile și ale martorilor, fără a se observa aspectele esențiale care demonstrau fără nicio îndoială că realitatea era opusă celei relatate de aceștia (respectiv a datelor la care au fost audiați martorii și au fost înregistrate declarațiile acestora, a celei la care s-a formulat denunțul; a faptului că o serie de martori, care nu aveau nicio legătură cu părțile din dosarul nr. 427/P/2014, susțineau împrejurări de fapt similare celor relatate de Alexe Răzvan și Stroe Cecilia în fața procurorului Negulescu; a faptului că și în fața altor procurori declarațiile au fost similare, etc.), a condus la formarea acestui dosar penal, care a influențat și soluția pronunțată în cauza în care Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru și Ușurelu Petrică Lucian erau cercetați în calitate de inculpați.

Examinarea întregului probatoriu conduce la concluzia certă că în instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrângere sau conduită cu efect intimidant, martorii să formuleze denunț sau declarații mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală a părții civile Vlad Cosma Alexandru și nici nu a săvârșit vreo faptă care să poată fi circumscrisă noțiunii de ticluire de probe nereale`, sunt concluziile ICCJ pe care acum ex-procurorul Negulescu le folosește în plângerea penală îndreptată către cea care l-a anchetat și martorii săi.

PICCJ a cerut achitarea

Concret, la instanța supremă, s-a judecat, la jumptatea lunii septembrie, la termen final unul dintre dosarele instrumentate, validate și trimise în judecată de către magistratul Florea, în care ex-procurorul DNA Mircea Negulescu este acuzat de mai multe fapte de cercetare abuzivă, constrângerea martorilor și abuz.

În pledoaria sa finală procurorul PICCJ, instituția care a preluat sarcinile fostei Secții Speciale, Irina Kuglay, a cerut în fața judecătorilor instanței supreme, achitarea lui Mircea Negulescu pentru toate faptele penale ce nu s-au prescris și de asemenea constatarea intervenirii prescripției în cazul altor două fapte.

Mai precis, procurorul a arătat în fața judecătorilor ICCJ că actele de procedură precum și probele executate de magistratul Adina Florea, considerată cea mai activă procuroare a Secției Speciale, singura care a efectuat trimiteri în judecată, nu au putere probantă, nu conturează starea de fapt expusă în dosar și cel mai grav, nu ar dovedi că Mircea Negulescu ar fi vinovat de cele imputate.

Procurorul indică faptul că PICCJ nu poate susține o cerere de condamnare a lui Mircea Negulescu, după analizarea atentă a cazului de la momentul la care acesta a revenit în sarcina parchetului general, după desființarea SIIJ.

Avocata părții pretins vătămate din acest dosar, Vlad Cosma, fiul ex-presedintelui CJ Prahoiva, Mircea, Cosma, ambii „clienți„ de dosare ai lui Mircea Negulescu, a atacat magistratul PICCJ arătând că ar comite acte neconforme profesiei cerând achitarea celui judecat.

În replica acestor insinuări magistratul PICCJ a explicat că înclusiv admite să fie trasă la răspundere dacă cele expuse de ea nu sunt conforme în raport cu toate actele existente la dosar, respectiv cu ipoteza, că pe baza probelor care există se ajunge la concluzia achitării, și nu cea a condamnării.

Dosarul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a validat rechizitoriul formulat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și a decis că fostul procuror Mircea Negulescu poate fi judecat.

„Respinge, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate în cauză. Constată legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală cu rechizitoriul nr. 2170/P/2019 din 04 iunie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, privind pe inculpatul Negulescu Mircea, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății”, se arată în dispozitivul publicat de magistrații ICCJ, conform luju.ro.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) l-a trimis în judecată pe Mircea Negulescu pentru cercetare abuzivă, instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare, precum și pentru patru fapte de influențare a martorilor. Dosarul în care va fi judecat Negulescu vizează felul în care s-au făcut cercetările în cazul fostului deputat Vlad Cosma.