Premium
În Constituția României, procedura alegerilor anticipate este soluția pentru deblocarea situației în care partidele din Parlament nu se înțeleg pentru formarea unei majorități.
În cazul în care două propuneri de cabinet nu sunt votate de o majoritate parlamentară, atunci abia se ajunge în ”momentul constituțional” al dizolvării Parlamentului. Pârghia se află în mâna Președintelui țării. Dar, atenție!, textul legii fundamentale spune negru pe alb ”Președintele POATE (s.n.) dizolva Parlamentul”. Cu alte cuvinte, numărul de două propuneri de guvern nu e o limită fixă. Dacă Președintele simte că a găsit o soluție ce nu poate fi refuzată de Parlament, atunci poate încerca și a treia oară.
NU există constituțional nicio altă procedură de dizolvare a Parlamentului și declanșare a alegerilor anticipate.
Soluția propusă de unii șefi de partide, care vizează demisia în bloc a tuturor membrilor Parlamentului nu duce la ALEGERI ANTICIPATE, ci la ALEGERI PARȚIALE.
Românii sunt familiarizați cu alegerile parțiale. Când un deputat sau senator și-a pierdut mandatul prin demisie sau revocare, atunci s-au organizat alegeri parțiale în colegiul rămas fără reprezentant. Dar noul ales în colegiu are mandat nu de patru ani, ci timpul rămas până la alegerile la termen. Cu alte cuvinte, dacă mâine toți parlamentarii ar demisiona, atunci s-ar organiza alegeri parțiale la nivel național și noii aleși vor avea mandat până la sfârșitul anului viitor, când vom avea iarăși alegeri parlamentare.
Alegerile anticipate înseamnă alegeri pentru un mandat de patru ani. Adică, dacă s-ar organiza mâine, atunci noii aleși își vor încheia mandatul în 2019.
Să presupunem că partidele parlamentare decid, azi, împreună cu Președintele, că, dată fiind situația din țară (revolte, oameni nemulțumiți de clasa politică), ar trebui făcute mai repede alegerile parlamentare.
Calea de urmat e simplă: 1. Președintele propune un nume de premier 2. Premierul alcătuiește un cabinet și un program de guvernare. 3. Premierul merge cu propunerile în Parlament și o majoritate respinge propunerea. Se repetă procedura încă o dată, în decurs de 60 de zile și Președintele dizolvă Parlamentul, apoi se organizează alegeri anticipate.
Deși pare simplă, procedura se confruntă cu o problemă clasică ”acțiune individuală versus acțiune colectivă”. Partidele decid că e în interesul lor și al țării să facă alegeri mai devreme. Dar, pentru fiecare parlamentar luat individual, alegerile anticipate înseamnă scurtarea mandatului cu un an. Pentru că a investit bani în alegerea lui, foarte probabil fiecare parlamentar luat în parte nu va fi de acord să se ajungă la dizolvarea Parlamentului și atunci va vota orice al doilea cabinet propus de Președinte în așa fel încît să nu se ajungă în punctul fără întoarcere: anticipatele.
Cu alte cuvinte, foarte probabil, partidele se vor trezi cu indisciplină și revoltă în rândul propriilor parlamentari. Partidul poate folosi ca mijloc de constrângere amenințarea că, dacă nu respectă decizia colectivă, atunci cei care nu o respectă nu vor mai fi puși pe listă la viitoarele alegeri. Dar asta înseamnă să le găsească înlocuitori, ceea ce e destul de greu, având în vedere că mulți din acești parlamentari aduc bani la partid, sunt prieteni cu șefii de organizații, ei înșiși sunt șefi de organizații.
Așadar, alegerile anticipate, conform actualei Constituții și luând în considerare logica individuală a fiecărui parlamentar, sunt, practic, imposibil de organizat în România.
