Alegeri prezidențiale în Franța: Totul este posibil

Candidații principali

Emmanuel Macron, En Marche (În marș), centrist. Macron este fostul ministru de finanțe al socialiștilor cu legături în lumea finanțelor. Este relativ proaspăt venit în politica electorală și nu a mai candidat până acum în alegeri. Programul său combină încrederea în piața liberă cu anumite politici de stânga în domeniul social. Din punct de vedere al celor care speră la înfrângerea populiștilor în aceste alegeri, Macron este "marea speranță albă".

Marine Le Pen, Frontul Național, extremă dreaptă. Le Pen candidează pe o puternică platformă anti-imigrare, naționalist-etnocentrică ("nativistă"). Totuși, ea este percepută ca fiind mai moderată decât tatăl său și fondatorul Frontului Național Jean-Marie Le Pen care, printre altele, a negat existența Holocaustului. Ea este o eurosceptică convinsă care a amenințat că ar putea scoate Franța din UE. Este considerată ca fiind apropiată de Vladimir Putin.

Citiți și: Globalizare și populism

François Fillon, Partidul Republican, dreapta. Cândva primul în sondaje, Fillon a pierdut viteză în momentul în care au apărut informații că a oferit contracte către membrii familiei prin care aceștia au primit sume importante de bani fără să presteze o muncă relevantă.

Fillon dorește concedieri în sectorul public și propune scăderea unor taxe pentru cei mai bogați francezi. De asemena, dorește ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.

Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise (Franța nesupusă) este candidatul de extremă stângă, sprijinit și de Partidul Comunist Francez. Mélenchon dorește, printre altele să re-negocieze tratatele cu Uniunea Europeană pentru a ține sub control austeritatea. El s-a abținut în această campanie să îi aducă orice critici lui Putin sau Rusiei.

Partidul Socialist, tradițional unul din stâlpii politicii franceze, nu a reușit să plaseze un candidat în primii patru.

Sondaje

În graficul France Presse de mai jos vedem evoluția sondajelor.

Vedem clar plutonul de patru candidați despre care vorbeam mai sus. Deși Macron și Le Pen apar ca favoriți clari, este important să observăm că diferența dintre primul și ultimul clasat este de 5-6%.

Sondajele franceze sunt strict reglementate și au avut o eroare reală destul de mică în trecut. Totuși, după cum observă Fivethirtyeight, în 1995 eroarea (diferența între media sondajelor și realitate) a fost de 6%.

În plus...

• ... erectul ultimelor violențe nu este cunoscut.
• ... s-a dovedit că, în fața populismelor contemporane, sondajele nu sunt mereu instrumente de măsură exacte.
• ... absenții și nehotărâții par să fie destul de mulți față de alte ocazii similare, ceea ce adaugă la incertitudinea existentă.

Conform legislației electorale, primii doi candidați vor intra în turul doi. Dacă Marine Le Pen intră în turul doi, sondajele sugerează că va fi învinsă de oricare din cei trei pricipali concurenți. Personal, cred că această evaluare ar putea fi prematură în cazul lui Mélenchon, a cărui ascensiune ar putea fi prea recentă ca să fim siguri că este bine "digerată" de societatea franceză.