Premium
O nouă alertă alimentară declanşează temeri fără precedent. Hrana din magazine ne poate face foarte mult rău. O treime din decesele cauzate de cancer ar putea fi evitate, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Schimbarea alimentaţiei este una dintre măsurile pe care le putem lua. Problema este că suntem înconjuraţi de hrană falsă. Multe dintre produsele din magazine nu sunt ceea ce par a fi. De exemplu, 93% dintre crenvurşti conţin aditivi alimentari şi foarte puţină carne, potrivit Asociaţiei Pro Consumatori, iar lista este foarte lungă.
Citeşte şi: Victor Ponta vorbește despre binomul cu Tăriceanu: Anunță cele mai tari planuri politice
Carne separată mecanic, grăsimi vegetale, soia, monoglutamat de sodiu, amidon, caragenan sau cosenilă. Este, pe scurt, lista ingredientelor care pot fi găsite în majoritatea mezelurilor şi din care, să fim serioşi, nu înţelegem mare lucru. Puţini ştiu însă că celebrul parizer sau crenvurştii, de exemplu, au la bază reţete originale...foarte simple. „Crenvurştii, parizerul, lucruri hulite pe piaţă, la origine erau lucruri scumpe şi de foarte bună calitate. La ora actuală, când spui parizer, toată lumea înţelege resturile. Ei nu, la origine, era carne de vită cu grăsime de porc şi carne de vită de calitatea întâi. Aşa a inventat-o ăla care a inventat-o”, spune Sorin Minea, producător de mezeluri, conform Digi 24.
Citeşte şi: Marian Vanghelie e DISPERAT: Cel care l-a turnat a recunoscut tot ce i-a dat primarului
Fie că vorbim despre salam, cârnaţi sau parizer, începând cu anul 1990 reţetele originale au fost adaptate, iar fiecare producător a adăugat sau a scos ce a ştiut mai bine. „Era mai uşor să dai denumirea consacrată pe piaţă, care vindea, decât să inventez eu denumire nouă”, explică Sorin Minea. Încet, încet, în loc de carne, grăsime şi condimente au apărut o mulţime de ingrediente care să facă afacerile...tot mai profitabile. „În clipa în care totul a devenit comercial, atunci oamenii s-au gândit: un produs de carne poţi să pui orice în el, dacă e mai ieftin decât carnea. Şi atunci ce poţi să pui? Amidon! Nu-i de ajuns. Soia! Nu-i de ajuns. S-Caragenan, caragenanul e o chestie care ţine apa, apa e mai ieftină ca orice! Proteină animală, sună bine, dar nu e carne. MDM - carne dezosată mecanic, sună şi asta...a carne, dar nu e carne!”, atrage atenția Sorin Minea.
Citeşte şi: Petre Tobă vorbește despre filarea lui Dan Condrea
„Mâncăm ceea ce industria alimentara, bazată pe profit, produce în disperare”, confirmă acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte, directorul Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu”. Pentru a pastra însă aroma originală, au apărut şi întăritorii de gust. Cel mai cunoscut: monoglutamatul de sodiu sau sarea chinezească. „Atunci când am o carne de proastă calitate sau un procent scăzut de carne, producătorul foloseşte monoglutamatul de sodiu”, atenționează conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România. „Consumatorul mănâncă la ora actuală un produs cu o denumire originală, cu un aspect al produsului original, dar cu un conţinut care seamănă doar un pic cu produsul original”, conchide Sorin Minea.
Citeşte şi: Cristian Tudor Popescu îl TERMINĂ pe Klaus Iohannis: 'E un vârf al penibilului'
Același lucru se întâmplă din păcate cu majoritatea produselor de pe piață. Iar falsurile apar pe toate rafturile. Să luăm, de exemplu, o bucată de topping pentru pizza, care pare că seamană cu cașcavalul! „Are foarte multă grăsime vegetală, multă apă, amidon din proteine de lapte, puţin lapte prat degresat”, explică dr. Simona Carniciu, medic diabet nutriţie şi boli metabolice. Deşi toate informaţiile sunt pe etichetă, puţini sunt cei care le şi citesc sau care ştiu să le interpreteze. Iar dacă acest produs este folosit într-un restaurant, pe pizza, de exemplu, clientul nici nu bănuieşte că în loc de caşcaval mănâncă grăsimi vegetale. Profit bun se poate scoate şi dintr-un iaurt pe care scrie cu litere mici „iaurt cu gust de” şi litere mari „căpşuni”. Dar în care nu este nici măcar un gram de fructe, ci doar arome şi coloranţi. „Toate aceste mici produse făcute colorat, frumos, cu nume al unor gusturi plăcute, sunt consumate cu substanţa chimică care dă gust”, arată acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte, Directorul Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu”.
Sau ce spuneţi de o porţie de salată cu icre de crap... cu doar 2% icre? Setaţi pe profit şi pe preţul mic, marii producători pierd din vedere calitatea alimentelor. Este şi unul dintre motivele pentru care exportăm mai puţine alimente decât importăm. „Piața europeană la ora actuală se uită după calitate. Plastice știe să facă toata lumea și paradoxul e că le fac mai ieftine decât noi, noi le facem scumpe pe teritoriul României”, spune Sorin Minea, producător de mezeluri. Ca să ştim ce mâncăm trebuie să citim eticheta şi mai ales să o înţelegem. Dincolo de lista interminabilă de E-uri trebuie să căutăm şi cantitatea de carne din mezeluri, de fructe sau de lapte din iaurturi ori brânzeturi.
Citește și: S-a descoperit ce se întâmplă în creierul celui care crede în Dumnezeu
