Falimentul Ciserom Sebeș, fabrica de ciorapi cu aproape un secol de tradiție, este simbolul amar al industriei românești sufocate de avalanșa de chinezării ieftine. Mii de români și-au pierdut locurile de muncă în întreaga industrie textilă românească în ultimii ani, iar un brand construit în 100 de ani a dispărut practice peste noapte. „Efectul Ciserom” nu este doar o poveste de decădere locală, ci un avertisment pentru toată economia României: dacă statul nu intervine la timp, producătorii și comercianții români vor fi rând pe rând măturați și îngropați.
Taxa pe colete, miza uriașă pentru România
De la 1 noiembrie 2025, România va introduce o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar, deja denumită printre internauți Taxa Temu. Surse consultate de stiripesurse.ro arată că miza este colosală: până la jumătate de miliard de euro anual la buget, dar și o gură de oxigen pentru IMM-urile românești sufocate de concurența neloială a giganților asiatici.
Dar atenție: taxa NU este plătită de consumatorul român, cel care dă click și comandă un produs online. Obligația cade pe vânzătorul sau platforma care importă produsele direct din Asia, ocolind până acum procedurile vamale și taxele pe care comercianții români le plătesc deja.
Astfel, povara fiscală se mută acolo unde trebuie: pe cei care au profitat de portițe și au inundat piața cu marfă ieftină, nu pe românul care cumpără, dar nici pe cel care produce sau vinde din România.
Riscul MAJOR identificat: „Efectul Ciserom” planează asupra întregii economii
„Taxa pe colete este un instrument de reechilibrare a pieței”, a explicat avocatul Marius Stanciu, partener Buju Stanciu & Asociații, posibilul lanț de efecte positive la nivelul economiei. „Ea corectează distorsiunea creată de scutirea pentru coletele sub 150 de euro, care le-a permis platformelor non-UE să evite taxele și să ignore regulile respectate de comercianții locali. În lipsa acestei intervenții, retailerii din România pierd cotă de piață și venituri într-un ritm alarmant.”
Mai simplu spus, dacă guvernanții ar alege excepțiile, rezultatul este previzibil: bugetul nu va încasa miliardele promise, aproape 2 miliarde de lei în 2026, iar companiile românești vor rămâne complet expuse. În 2025 a căzut Ciserom, în 2026 poate fi o fabrică de mobilă, o linie de pantofi sau un artizan local. Mizele sunt uriașe și sunt fix sub nasul nostru.
Cine împinge excepțiile și ce urmărește de fapt?
Surse din piață atrag atenția că, în culisele puterii, se discută inclusiv ajustarea propunerii la scenarii alternative și posibile derogări. În acel caz, aceleași surse ne-au indicat că efectul implicit ar arăta cu sabotaj economic: cine ar împinge excepțiile ar urmări, de fapt, protejarea avantajelor fiscale pe care platformele asiatice le au deja, astăzi, în paralel cu non-sprijinirea economiei românești, producători și comercianți deopotrivă. Asta ar însemna miliarde de lei pierdute anual la buget, IMM-uri românești strivite de dumping și complicitate directă cu interesele extracomunitare, alimentând în intern “efectul Ciserom”.
Comentează