Alianța Dreptei Unite anunță contestarea deciziei BEC la ÎCCJ: E un demers eminamente politic!

USR, PMP şi Forţa Dreptei consideră abuzivă, anticonstituţională şi antidemocratică decizia de duminică a Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea alianţei electorale Dreapta Unită, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.

Demersul este politic, acuză alianța

„Este un demers bazat eminamente pe umorile politice ale PSD, menit să împiedice cele trei partide să participe la alegerile din 9 iunie ca o alianţă puternică de dreapta, o alternativă reală la actuala putere.  Majoritatea politică din Biroul Electoral Central a ignorat cu desăvârşire toate argumentele legale invocate, orbită de obsesia de a bloca ilegitim, prin orice mijloace, partidele politice de Opoziţie în procesul electoral. Acest lucru dovedeşte justeţea cauzei pe care o apără partidele din alianţa Dreapta Unită şi faptul că formaţiunile care controlează majoritatea în BEC se tem de perspectiva susţinerii pe care ar putea-o obţine USR, PMP şi Forţa Dreptei, prin vot, în alegeri”, mai arată sursa citată.

Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP şi Forţa Dreptei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca suport jurisprudenţa consolidată a ÎCCJ în materie electorală şi, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare.

„Evidenţiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianţei USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistraţi ca preşedinţi de partid în Registrul Partidelor Politice. Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianţele electorale nu reclamă perfectarea lor de către preşedinţii partidelor, ci de către «organul competent/conducerile executive» care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianţelor.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat în 2019, în contextul validării alianţei electorale, imperativul respectării dreptului de asociere şi dreptului de a participa la alegeri, drepturi consfinţite de art. 38 şi art. 40 din Constituţia României, de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 3 din Protocolul adiţional la aceasta”, mai spune sursa menţionată.

Ce a decis Tribunalul București

Cu aceeaşi ocazie, ÎCCJ a atribuit valoare de autoritate de lucru judecat provizorie deciziei Tribunalului Bucureşti referitoare la înregistrarea noilor conduceri de partid în Registrul Partidelor Politice şi pe această bază a dispus înregistrarea alianţei electorale.

„Astfel, această decizie se translatează în mod identic situaţiei Partidului Mişcarea Populară, în cazul căruia Tribunalul Bucureşti a dispus, în data de 2 februarie 2024, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a Congresului partidului din 25 martie 2023, potrivit căruia Eugen Tomac este preşedintele de drept al partidului”, conchide sursa amintită.