Alianța PNL-PDL schimbă planurile prezidențiabililor

Autor:

Publicat: 02/06/2014 23:26

Digi24: Unificarea dreptei lasă fără scop politic mai mulţi candidaţi la prezidenţiale, unii anunţaţi de partidele lor, alţii autopropuşi. Candidaţi care s-au antrenat să lupte împotriva liberalului care ar fi purtat stindardul USL şi se văd acum puşi în postura să renunţe la propriile candidaturi în favoarea unui liberal susţinut de drepta unită. Aşa cum se conturează scena politică în prezent, marea confruntare pentru preşedinţia României se va da între doi oameni - candidatul dreptei şi cel al stângii. Deocamdată nu a fost anunţat oficial niciun nume, dar cele două blocuri politice se pregătesc să îi arunce în luptă pe Klaus Iohanis şi pe Victor Ponta. De cealaltă parte, stânga, reunită în jurul PSD, îl pregăteşte ca prezidenţiabil pe Victor Ponta. Premierul însă ezită să îşi oficializeze candidatura din cel puţin două motive: pe de o parte, scorul obţinut de PSD la europarlamentare a fost sub aşteptări şi, pe de altă parte, decizia PNL şi a PDL de a se coaliza l-a pus în expectativă. Dreapta din România are avantajul unui „prezidențiabil proaspăt”, în persoana lui Klaus Iohannis, care „nu și-a alterat imaginea de posibil salvator”, spune jurnalistul Emil Hurezeanu: „Dreapta are acest avantaj al unui prezidențiabil proaspăt, foarte cunoscut și deja cu un portret digerat. E cazul lui Klaus Iohannis, un om care nu și-a alterat imaginea de posibil salvator în momente critice. Care face politică și nu face politică, care e, mai degrabă, perceput ca un administrator”. În opinia sa, Klaus Iohannis răspunde așteptărilor unei bune părți a electoratului, care își dorește la Cotroceni un om din afara sistemului: „Într-o lume destul de răvășită și de neclară, cu personaje mai mult sau mai puțin erodate, el apare, din când în când, ca un deus ex machina. Asta și este. Nimeni nu prea știe bine de unde vine, ce face, de fapt. În același timp, toată lumea vrea ceva nou. Vrea pe cineva din afara sistemului”. România Liberă: Reducerea CAS, prezentarea bilanţului TVA reduse la pâine şi trecerea la politici orientate spre creştere economică sunt principalele ţinte ale Guvernului în discuţiile cu delegaţia FMI, începute ieri... Pentru ca FMI să accepte reducerea CAS la firme cu 5% începând din data de 1 iulie 2014, după cum a promis anterior premierul Victor Ponta, ar trebui găsită în bugetul de stat suma de cel puţin 1,5 miliarde lei. Potrivit declaraţiilor anterioare ale ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, reducerea CAS ar însemna o „gaură“ în buget de 2,6 miliarde lei, în termeni strict contabili, dar, dacă luăm în calcul efectele pozitive ale acestei facilităţi, impactul ar scădea la 1,5 miliarde lei... Colacul de salvare în discuţiile cu FMI îl reprezintă taxa de stâlp. La expirarea termenului până la care firmele au trebuit să depună declaraţiile de plată pentru taxa pe construcţii speciale, respectiv 26 mai, Ministerul Finanţelor înregistra declaraţii de plată de cel puţin un miliard de lei pentru primele şase luni ale lui 2014, cu mult peste estimările de 488 milioane lei valabile pe întregul an. Aceasta înseamnă că în final ar putea intra în buget de patru ori mai mulţi bani decât s-a prevăzut, situaţie care avantajează Guvernul în discuţiile cu FMI pe tema reducerii CAS.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!