DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Aliat neaşteptat pentru coaliţia antijihadistă

isis

Kurdistanul irakian, al cărui lider Massoud Barzani vrea să organizeze un referendum pentru autodeterminare, este o regiune autonomă din 1991 devenită un aliat cheie al coaliţiei internaţionale antijihadiste, relatează miercuri AFP. Situată în nordul muntos al Irakului şi bogată în petrol, această regiune are 4,69 milioane de locuitori (adică 15-20% din populaţia irakiană), în principal kurzi, însă de asemenea o minoritate de creştini şi turkmeni.

Majoritar sunnită, cu limbi oficiale kurdă şi arabă, regiunea este formată din trei provincii Dahuk, Erbil şi Suleimaniyeh, pe o suprafaţă de aproximativ 40.643 de km2. Însă kurzii irakieni revendică şi alte teritorii, în special oraşul bogat în petrol Kirkuk, situat la 240 de km nord de capitala irakiană, din care controlează o mare parte din iunie 2014 şi după retragerea forţelor irakiene după ofensiva grupării jihadiste Statul Islamic (SI). Forţele kurde sunt un aliat cheie al coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite cu ajutorul cărora au reuşit să-i alunge pe jihadişti din zonele frontaliere Kurdistanului. Coaliţia se bazează în special pe sprijinul forţelor kurde pentru a recâştiga controlul asupra oraşului Mosul, al doilea oraş ca mărime din Irak şi bastion al SI, situat la circa 40 de kilometri de Kurdistanul irakian.

Regiunea autonomă se află în general la adăpost de atentatele SI, însă a trebuit să găzduiască sute de mii de persoane care şi-au părăsit locuinţele din calea jihadiştilor. Cheltuielile militare necesare în lupta împotriva SI apasă asupra bugetului său, la fel ca şi scăderea preţului la petrol, principala sa resursă. Mandatul lui Massoud Barzani, ales preşedinte al Kurdistanului în 2005, s-a încheiat în august 2015, însă liderul puternicului Partid Democratic din Kurdistan (KDP) continuă să conducă regiunea în baza unui aranjament politic criticat de opozanţi. Kurdistanul a devenit o regiune autonomă conform Constituţiei irakiene din 2005. El se bucura însă de o autonomie de facto după războiul din Golf din 1991: după înfrângerea irakiană, kurzii au organizat o revoltă, însă represiunea a provocat un exod, ceea ce au determinat SUA şi aliaţii săi să instituie o zonă de excludere aeriană pentru a-i proteja.

Din 1992, kurzii irakieni au ales un Parlament şi au constituit un guvern. Însă aceste instituţii, nerecunoscute de comunitatea internaţională, au fost paralizate între 1994 şi 1998 de violenţele dintre PDK şi rivalul său Uniunea Patriotică a Kurdistanului (UPK). În 2003, kurzii s-au aliat coaliţiei internaţionale care l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein şi o administraţie unificată a fost înfiinţată la începutul anului 2006. În Turcia, Iran şi Siria trăiesc de asemenea numeroşi kurzi. În Siria, distrusă de război, ei administrează de facto regiuni din nord-est, anunţă Agerpres.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.