Cercetătorii propun o nouă teorie privind boala Alzheimer: ar putea fi o tulburare autoimună a creierului.
Căutarea unui tratament eficient pentru Alzheimer devine tot mai competitivă și controversată, pe măsură ce tot mai multe studii pun sub semnul întrebării ipotezele tradiționale privind cauzele acestei boli devastatoare.
În ultimii ani, cercetarea în domeniu a fost marcată de dispute majore. În iulie 2022, revista Science a relatat că un studiu-cheie publicat în 2006 în Nature, care asocia formarea unei proteine numite beta-amiloid cu declanșarea bolii Alzheimer, ar fi putut include date falsificate.
Cu un an mai devreme, în 2021, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) aprobase aducanumab, un medicament care acționează asupra beta-amiloidului, deși datele clinice erau incomplete și contradictorii. Decizia a împărțit comunitatea medicală: unii specialiști au considerat aprobarea prematură, în timp ce alții au văzut-o ca pe o speranță pentru pacienți.
O ipoteză nouă: Alzheimer, o boală autoimună a creierului
După decenii de cercetare concentrată aproape exclusiv pe rolul beta-amiloidului, tot mai mulți oameni de știință susțin că este timpul pentru o schimbare de perspectivă.
Echipa de la Institutul Creierului Krembil din cadrul Rețelei Universitare de Sănătate din Toronto propune o teorie revoluționară: boala Alzheimer nu este, în primul rând, o boală a creierului, ci o tulburare a sistemului imunitar cerebral, notează Science Alert.
Sistemul imunitar, prezent în toate organele, are rolul de a repara țesuturile și de a lupta împotriva infecțiilor. În mod normal, beta-amiloidul ar fi o componentă a acestui sistem de apărare, activată atunci când creierul este afectat de traumatisme sau de bacterii.
Problema apare, potrivit cercetătorilor, atunci când beta-amiloidul nu mai reușește să distingă între bacterii și celulele proprii ale creierului, atacându-le din greșeală. Astfel, procesul de apărare devine un atac autoimun, care duce treptat la distrugerea neuronilor și, în final, la demență.
„Boala Alzheimer ar putea fi rezultatul unui atac greșit direcționat al sistemului imunitar asupra propriului creier”, explică autorii teoriei.
De ce tratamentele actuale nu dau rezultate
Dacă ipoteza autoimună este corectă, explică oamenii de știință, atunci terapiile actuale – axate pe eliminarea beta-amiloidului – ar putea fi contraproductive. Medicamentele folosite în bolile autoimune clasice, precum cele pe bază de steroizi, nu funcționează împotriva Alzheimerului, însă noi strategii de reglare a sistemului imunitar cerebral ar putea oferi soluții eficiente.
Alte teorii aflate în dezvoltare
Pe lângă ipoteza autoimună, apar și alte explicații posibile pentru Alzheimer:
Unii cercetători cred că boala este legată de disfuncția mitocondriilor, „fabricile de energie” ale celulelor cerebrale.
Alte studii indică infecții bacteriene, în special provenite din cavitatea bucală, drept factori declanșatori.
Există și ipoteze care leagă apariția bolii de dezechilibre în metabolismul metalelor precum zincul, cuprul sau fierul din creier.
O criză globală care cere soluții noi
În prezent, peste 50 de milioane de oameni din lume trăiesc cu demență, iar un nou caz este diagnosticat la fiecare trei secunde. Pentru pacienți și familiile lor, pierderea memoriei și a identității reprezintă o dramă profundă, iar impactul asupra sistemelor de sănătate este uriaș.
Cercetătorii avertizează că înțelegerea corectă a mecanismelor bolii Alzheimer este esențială pentru dezvoltarea unor tratamente eficiente. „Avem nevoie de idei inovatoare și de o abordare complet nouă. Doar astfel putem spera să oferim pacienților o șansă reală”, concluzionează specialiștii.
Comentează