Premium
Ambasadorul Chinei la Bucureşti, Xu Feihong, speră într-o consolidare a coordonării politice şi a strategiilor dintre China şi România, în contextul în care "nişte proiecte, nişte negocieri au nevoie de un ritm mai accelerat".
El vorbeşte despre negocierile Nuclearelectrica, despre perspectivele ca Portul Constanţa să devină un hub pe noul "Drum al mătăsii" şi despre o nouă viziune a comunităţii internaţionale. "În epoca globalizării, interesele tuturor ţărilor sunt interconectate şi se influenţează reciproc. De aceea, comunitatea internaţională trebuie să se debaraseze de toate concepţiile privind Războiul Rece şi să formeze noi concepţii pentru cooperarea comună amplă şi durabilă de securitate şi să menţină împreună o structură de securitate pentru dreptate, justiţie", a afirmat Xu Feihong.
În ceea ce priveşte sancţiunile impuse Coreei de Nord, Xu Feihong apreciază că, în prezent, "chestiunea-cheie pentru problema nord-coreeană este lipsa de încredere a părţilor". "Spre exemplu, Coreea de Nord face teste nucleare şi Consiliul de Securitate dă nişte sancţiuni. Dar, după aceea, Statele Unite şi Coreea de Sud fac exerciţii militare. Apoi, Coreea de Nord face din nou teste nucleare. Trebuie să facem ceva ca să oprim acest cerc vicios. Partea chineză joacă un rol pentru asumarea responsabilităţii în acest domeniu", a afirmat el.
AGERPRES: China este unul dintre marii investitori din România în materie de tehnologie şi smart city. Puteţi să ne spuneţi la cât se ridică nivelul investiţiilor chineze pe segmentele IT&C în ţara noastră şi care ar fi viitorul acestor investiţii?
Xu Feihong: China, în ceea ce priveşte "oraşul inteligent", este în topul mondial, putem să spunem. Companiile chineze ZTE, Huawei au o experienţă bogată în acest domeniu şi au şi afaceri în domeniul "oraşul inteligent" în România şi au făcut multe eforturi pentru continuarea colaborării cu România. De exemplu, compania ZTE a făcut construcţii pentru parcări inteligente în Constanţa şi Timişoara, a colaborat şi cu Alba Iulia pentru un sistem de iluminare inteligent. În luna mai a acestui an, compania Huawei a convocat un forum pentru oraşul inteligent şi acolo au participat reprezentanţi ai mai multor companii pentru a discuta despre colaborarea în domeniul "oraşul inteligent".
Partea română încurajează şi sprijină investiţiile chineze în România şi partea chineză îşi exprimă înalte aprecieri pentru acest fapt. Sperăm ca piaţa de IT din România să fie cât mai deschisă, să colaboreze cu curaj cu companiile chineze, să promoveze nişte proiecte de colaborare cu partea chineză şi să stimuleze schimburile între companiile chineze şi române. Partea chineză este dispusă să depună eforturi comune cu partea română pentru a sprijini legăturile strânse între companiile de IT din China şi din România şi să lărgim colaborarea în contextul criteriilor Uniunii Europene.
AGERPRES: Pentru că vorbeaţi de investiţiile chineze în România, negocierile cu compania chineză CGN au fost amânate de mai multe ori în cazul Nuclearelectrica. Însă Nuclearelectrica a anunţat că vrea să prelungească negocierile. Care sunt problemele ce întârzie semnarea unui contract în acest domeniu?
Xu Feihong: Anul trecut au fost alegeri parlamentare şi schimbări de guvern şi echipa de negocieri nu a avut mandat de continuare a discuţiilor şi au anunţat în scris partea chineză să suspende negocierile asupra acordului de acţiuni. Anul acesta, compania CGN (China General Nuclear Power Corporation) şi partea română au avut mai multe consultări şi în luna iulie Guvernul României a prelungit un nou mandat pentru partea română de negociere, ca să continue discuţiile cu compania CGN. Acum, după cum ştiu eu, cele două părţi o să intensifice negocierile asupra acestui proiect şi sper că, prin eforturi comune, anul acesta acest proiect să facă nişte paşi solizi în colaborare.
AGERPRES: Tot referitor la domeniul energiei, tranzacţia KazMunayGas şi China Energy Company Limited (CEFC) a fost aprobată de autorităţile române. Cum vedeţi viitorul tranzacţiei şi, în context, va prelua China Energy Company Limited negocierile cu guvernul român pe marginea memorandumului legat de compania Rompetrol?
Xu Feihong: Proiectul acesta este un proiect major de colaborare între România şi China şi sper ca ambele părţi să finalizeze cât mai repede procedurile pentru transferul de acţiuni. Memorandumul de colaborare este semnat de compania Rompetrol şi Guvernul României. Compania chineză CEFC nu participă direct la negocieri.
AGERPRES: Au existat controale la Dragonul Roşu, unde activează oameni de afaceri chinezi. Vi s-au plâns aceste persoane şi aţi avut discuţii cu autorităţile române pe această temă?
Xu Feihong: Dragonul Roşu este cea mai mare piaţă de vânzare engros a mărfurilor chineze în România şi foarte mulţi oameni de afaceri chinezi lucrează acolo. Această piaţă a jucat un rol foarte important pentru promovarea colaborării economice între China şi România. În timp, oameni de afaceri chinezi, prin dezvoltarea proprie, au adus contribuţii şi la dezvoltarea pieţei economice din România şi la promovarea prieteniei chino-române. În ultimii ani, autorităţile române, pentru a intensifica administrarea pieţei "Dragonul Roşu", au făcut nişte controale la piaţă şi partea chineză exprimă respectul pentru aceste măsuri. În acelaşi timp, sperăm ca piaţa Dragonul Roşu să fie un mediu favorabil pentru afaceri: pe de o parte să protejeze interesele vânzătorilor şi comercianţilor, pe de altă parte să aducă şi facilităţi pentru poporul român.
AGERPRES: Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat la un moment dat că numărul de vize emise pentru oamenii de afaceri chinezi este prea mic. Aţi avut discuţii în acest sens cu autorităţile române, aţi ajuns la nişte concluzii intermediare?
Xu Feihong: În lumea de astăzi, cu procesul de globalizare economică, colaborarea este mai strânsă între diferite ţări şi dezvoltarea ţărilor are nevoie de această colaborare. Partea română participă activ la proiectul 'Belt and Road' şi colaborarea China şi Europa Centrală şi de Est şi încurajăm companiile chineze să lărgească investiţiile şi să participe la proiectele de infrastructură din România. În acelaşi timp, partea chineză încurajează şi sprijină firmele chineze să realizeze investiţii în România. Mai multe companii chineze sunt exemple în acest sens: Huawei, CGM, ZTE, Huatian. Colaborarea chino-română are o perspectivă foarte largă şi luminoasă. În acelaşi timp, pentru a consolida această colaborare, este nevoie şi de schimburi de persoane, de regimuri de viză mai favorabile. Mulţi ani, în trecut, problema vizelor a fost un obstacol pentru colaborarea şi schimburile de persoane dintre cele două părţi. Ambasada noastră acordă o mare atenţie acestui lucru şi partea română acordă o mare importanţă pentru rezolvarea acestei chestiuni. Ne bucurăm foarte mult că pe data de 15 septembrie partea română a emis un ordin pentru facilitarea regimului de vize pentru cetăţenii chinezi care vin în România pe şedere scurtă. Considerăm că aceasta este o măsură favorabilă pentru promovarea colaborării economice, culturale şi schimbul de persoane dintre China şi România şi apreciem foarte mult aceste măsuri.
AGERPRES: Autorităţile chineze şi-au manifestat interesul de a include ţările din Europa Centrală şi de Est în proiectul 'One Belt One Road' ce reconstituie vechiul 'Drum al mătăsii'. Care ar fi provocările în cooperarea cu ţările din această regiune?
Xu Feihong: Iniţiativa 'Belt and Road' este o continuare şi promovare a vechiului 'Drum al mătăsii'. Pe de o parte, urmează vechiul 'Drum al mătăsii' şi pe baza acestuia a propus nişte noi proiecte pentru consolidarea coridorului economic, pentru lărgirea cooperării regionale şi lărgirea spaţiului geografic al vechiului 'Drum al mătăsii'. Pe de altă parte, 'Belt and Road' promovează nişte principii precum consultarea reciprocă, construcţia şi împărtăşirea rezultatelor şi promovează nişte conexiuni de politică, infrastructură, comerţ, finanţe şi interumane. A propus crearea unei comunităţi cu destin comun, pentru promovarea prosperităţii comune. De aceea, iniţiativa 'Belt and Road' are o trăsătură clară a epocii noastre. Este o dezvoltare inovativă pentru vechiul 'Drum al mătăsii'.
În luna mai, China a convocat cu succes forumul la nivel înalt de cooperare internaţională, în iniţiativa 'Belt and Road'. Peste 130 de ţări şi peste 70 de organizaţii internaţionale, cu 1.500 de reprezentanţi, au participat la acest forum, la Beijing, inclusiv doamna vicepremier şi ministru al Mediului, doamna Gavrilescu. Toţi reprezentanţii au discutat despre ridicarea potenţialului de colaborare şi au transmis comunităţii internaţionale mesajul de promovare a economiei deschise mondiale. Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a vorbit, în discursul dumnealui de la forum, despre spiritul 'Drumului mătăsii', realizat pentru pace, cooperare, deschidere, cooperare incluzivă, cunoaştere reciprocă şi câştiguri comune. Acest spirit al 'Drumului mătăsii' adaugă un nou conţinut, care corespunde cu epoca noastră şi care a dat direcţia de dezvoltare a proiectului 'Belt and Road'. Este apreciat de către toate părţile participante şi comunitatea internaţională. Afirmăm că iniţiativa 'Belt and Road' corespunde curentului de dezvoltare a epocii, corespunde intereselor tuturor ţărilor şi este un bun public oferit de China pentru comunitatea internaţională şi am convingerea că acest proiect va adăuga noi motive şi o nouă energie pentru prosperitate şi dezvoltare mondială. România participă activ la iniţiativa 'Belt and Road' şi cooperarea China - Europa Centrală şi de Est. În anul 2015, România a semnat cu partea chineză un memorandum de înţelegere privind cooperarea 'Belt and Road' şi în luna mai, anul acesta, România a aderat la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură. În luna iulie, România a găzduit dialogul partidelor politice dintre China şi Europa Centrală şi de Est, iar cooperarea celor două părţi are continuu progrese. În acelaşi timp, am observat că anvergura cooperării pragmatice dintre România şi China nu este încă foarte mare şi companiile române şi chineze nu au cunoştinţe foarte adânci. De aceea, nişte proiecte, nişte negocieri au nevoie de un ritm mai accelerat. Sperăm să consolidăm coordonarea politică şi coordonarea de strategie dintre China şi România, să valorificăm platforma de cooperare 16+1 China - Europa Centrală şi de Est şi să promovăm colaborarea dintre România şi China în domeniul 'Belt and Road', să aibă mai multe rezultate concrete pentru interesele şi în favoarea celor două popoare.
AGERPRES: Vorbeaţi de infrastructură. S-a vorbit despre Portul Constanţa ca fiind un hub important în contextul 'One Belt One Road'. În ce domenii este important acesta?
Xu Feihong: Anul trecut, la Riga, în Letonia, a avut loc cea de a V-a reuniune a şefilor de guvern din China şi din Europa Centrală şi de Est. La această reuniune a fost publicată o Declaraţie comună pentru colaborarea în domeniul infrastructurii şi a echipamentelor din spaţiul adriatic, baltic şi pontic. Iar prioritatea este de a ridica nivelul de infrastructură, de interconexiune în regiunea adriatică, baltică, pontică, precum şi în canalele şi râurile din aceste zone, să facem eforturi pentru a construi parcuri industriale, pentru a construi nişte coridoare rutiere, feroviare, navale şi să promovăm interconexiuni pentru industrie, în ţările din acest spaţiu. Constanţa are o aşezare geografică favorabilă şi cred că Portul Constanţa poate să devină o poartă de intrare a Europei cu iniţiativa 'Belt and Road'.
Colaborarea dintre China şi Portul Constanţa progresează continuu. De exemplu, compania Cofco, o companie de stat din China, de cereale, a cumpărat prin compania Nidera un terminal de cereale din Constanţa. Firma Cosco, de transport, a semnat împreună cu portul Qingdao din China şi cu Portul Constanţa un proiect de colaborare trilaterală. Iar în Constanţa, prin Cosco, au fost deschise mai multe linii navale între Constanţa şi oraşe din China. Pe lângă aceasta şi portul Zhoushan din municipiul Ningbo din China a semnat un acord de prietenie şi colaborare cu portul Constanţa. Sper ca Portul Constanţa să îşi ridice potenţialul de dezvoltare şi să aibă un rol cât mai important în ceea ce priveşte conectivitatea de infrastructură şi fluiditatea comercială.
AGERPRES: Pentru următorii cinci ani, China preconizează că va importa produse în valoare de 8.000 de miliarde de dolari şi îşi propune să investească peste 750 de miliarde de dolari. Care sunt domeniile atrăgătoare în România pentru China şi există o estimare a investiţiilor în aceşti următori cinci ani?
Xu Feihong: Companiile chineze sunt dornice să colaboreze economic multilateral cu partea română. În momentul de faţă, colaborarea economică dintre cele două părţi se concentrează în următoarele domenii: energie, infrastructură, turism, agricultură, componente auto. Sper că putem face eforturi pentru lărgirea şi adâncirea colaborării în viitor şi partea chineză va sprijini în continuare firmele celor două ţări pentru a consolida cooperarea, mai ales în domeniul parcurilor industriale, de ridicare a capacităţii de producţie şi să împărtăşim experienţele, ca să promovăm o dezvoltare generală a schimburilor economice dintre China şi România. Sper ca România şi China să colaboreze mai strâns în domeniul economic, pe baza actuală, şi sper ca volumul comercial între România şi China să se ridice şi să devină mai echilibrat în viitor.
AGERPRES: China este un foarte bun partener al Rusiei care, la rândul său, este critică la adresa NATO. Cu România membru NATO iar China - partener comercial al României, cum se calibrează aceste două aspecte: pe de o parte adresarea critică referitor la NATO şi pe de altă parte colaborarea cu România, membru NATO?
Xu Feihong: Noi am observat că există nişte divergenţe între Rusia şi NATO şi sperăm ca părţile respective să respecte şi să ia în considerare preocupările de securitate de ambele părţi şi să reglementeze chestiunile, în scopul câştigurilor comune, ca să menţină stabilitatea strategică globală. China şi Rusia sunt parteneri strategici. Relaţiile dintre cele două ţări urmează principiile de egalitate, încredere, sprijin reciproc, prosperitate comună şi prietenie veşnică. Aceste relaţii nu sunt şi nu vor fi afectate de schimbările situaţiei internaţionale, de factori din exterior. Cele două părţi vor continua să implementeze consensul la care au ajuns liderii celor două state şi să urmeze în continuare programul de colaborare care deja a fost discutat. China şi România sunt ţări cu prietenie tradiţională. Anul acesta sunt 68 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu România şi cele două ţări sunt prietene bune şi parteneri buni. Relaţiile chino-române au trecut prin încercările schimbărilor din contextul internaţional. În epoca globalizării, interesele tuturor ţărilor sunt interconectate şi se influenţează reciproc. De aceea comunitatea internaţională trebuie să se debaraseze de toate concepţiile privind Războiul Rece şi să formeze noi concepţii pentru cooperarea comună amplă şi durabilă de securitate şi să menţină împreună o structură de securitate pentru dreptate, justiţie.
AGERPRES: Referitor la politica internaţională, recent, China a aprobat sancţiuni împotriva Coreei de Nord, după discuţii foarte ample şi foarte tensionate. Cum îşi creionează China poziţia acum faţă de Coreea de Nord?
Xu Feihong: Poziţia părţii chineze în chestiunea Coreei de Nord este democratizarea Peninsulei Coreene, promovarea păcii şi stabilităţii peninsulei şi să reglementeze chestiuni pe baza dialogului şi consultării. În ultima perioadă, Coreea de Nord a făcut teste nucleare, iar în Consiliul de Securitate al ONU a fost aprobată o rezoluţie pentru sancţiune şi partea chineză a sprijinit, în cadrul ONU, restricţionarea încercărilor nord-coreene de teste nucleare. Acum, chestiunea-cheie pentru problema nord-coreeană este lipsa de încredere a părţilor. Este vorba de un cerc vicios. Spre exemplu, Coreea de Nord face teste nucleare şi Consiliul de Securitate dă nişte sancţiuni. Dar, după aceea, Statele Unite şi Coreea de Sud fac exerciţii militare. Apoi, Coreea de Nord face din nou teste nucleare. Trebuie să facem ceva ca să oprim acest cerc vicios. Partea chineză joacă un rol pentru asumarea responsabilităţii în acest domeniu. De exemplu, noi am propus oprirea acţiunilor din ambele părţi - pe de o parte Coreea de Nord să oprească acţiunile de test nuclear, lansarea de rachete, pe de altă parte Statele Unite să oprească exerciţiile militare de mare anvergură. Noi am propus să reglementăm această problemă pe ambele căi - pe de o parte să promovăm denuclearizarea Peninsulei Coreene, pe de altă parte să facem eforturi pentru consolidarea regimului de pace pentru peninsulă. Avem convingerea că pacea şi stabilitatea Peninsulei este favorabilă nu numai pentru Asia Pacifică, dar este favorabilă pentru securitatea şi stabilitatea mondiale.
AGERPRES: Urmează Congresul Naţional al Partidului Comunist Chinez, congres după care cinci dintre liderii partidului vor fi înlocuiţi pentru că se vor pensiona. Care sunt perspectivele Chinei după acest congres naţional foarte important?
Xu Feihong: Cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez se va convoca pe data de 18 octombrie. Întreaga lume are aşteptări pentru acest congres. Cred că foarte mulţi oameni, ca şi dumneavoastră, sunt interesaţi de schimbările la nivel înalt, de conducere a Chinei. În ceea ce priveşte schimbările la nivel de conducere, schimbările de persoane, putem să aflăm imediat după conferinţă. Acest congres al Partidului Comunist Chinez este o şedinţă foarte importantă. Se convoacă într-un moment important pentru China, pentru construirea unei societăţi relativ prospere şi în procesul de reîntinerire a naţiunii chineze. În cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez se vor face noi planuri pentru dezvoltarea proprie a Chinei şi în acelaşi timp se vor promova şi noi măsuri pentru lărgirea deschiderii către exterior, pentru schimburile şi colaborarea cu toate ţările, accelerarea şi promovarea iniţiativei 'Belt and Road'. Toate aceste măsuri au ca scop o dezvoltare a Chinei şi construcţia unei comunităţi cu destin comun.
AGERPRES: Ca să ne întoarcem la Bucureşti şi pentru că aţi vorbit de 'Belt and Road', primarul Capitalei, Gabriela Firea, a spus la un moment dat că şi-ar dori ca Bucureştiul să fie unul dintre hub-urile acestui proiect. Care sunt direcţiile în care Bucureştiul ar putea fi unul din punctele-nod ale proiectului?
Xu Feihong: Am observat ce a spus doamna primar general. Şi Bucureştiul este cel mai important oraş din România, este capitala României, este centrul politic, cultural al României şi poate să joace un rol cât mai important în construirea 'Belt and Road' şi promovarea proiectului China - Europa Centrală şi de Est.
Între Bucureşti şi oraşele chineze se menţine o colaborare foarte strânsă. De exemplu, în 2005, Bucureştiul s-a înfrăţit cu Beijing. Companiile chineze ZTE, Huawei şi altele au înfiinţat filiale sau reprezentanţe la Bucureşti. Există şi foarte multe platforme de schimburi locale şi de cooperare China - Europa Centrală şi de Est. De exemplu, există un consiliu de colaborare local în cadrul 'Belt and Road', este şi reuniunea liderilor locali 16+1, este şi forumul primarilor capitalelor 16+1 şi asociaţia de colaborare a preşedinţilor de consiliu judeţean 16+1 şi salutăm participarea Bucureştiului la aceste activităţi. Am convingerea că, pe această platformă, Bucureştiul poate să joace un rol cât mai important în promovarea iniţiativei 'Belt and Road', precum şi promovarea cooperării 16+1 China - Europa Centrală şi de Est.
AGERPRES: China este uneori în vizorul comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte dosarul său legat de respectarea drepturilor omului, iar unul dintre cazurile cele mai recente este cel al scriitorului premiat cu Nobel - Liu Xiaobo. Reprezentanţi ai Comitetului Nobel au spus că China este responsabilă moral pentru moartea acestuia. Cum calibrează China dialogul cu partenerii de afaceri, partenerii internaţionali şi această imagine legată de respectarea drepturilor omului?
Xu Feihong: Liu Xiaobo este un criminal care a încălcat legislaţia chineză şi a fost condamnat la închisoare. După ce a fost diagnosticat cu cancer de ficat, autorităţile chineze şi instituţiile medicale chineze, conform legislaţiei chineze şi pe baza principiului umanitar, au făcut toate eforturile pentru salvarea vieţii lui Liu Xiaobo. Eforturile medicale făcute de autorităţile chineze sunt cunoscute de familia lui Liu Xiaobo şi familia acestuia a exprimat şi mulţumiri autorităţilor şi instituţiilor chineze pentru eforturile de salvare. În ceea ce priveşte cazul Liu Xiaobo, China a reglementat această chestiune strict conform legislaţiei chineze. China este o ţară guvernată de lege şi problema lui Liu Xiaobo este o problemă internă a Chinei şi a politicii chineze şi sperăm ca celelalte ţări să nu vorbească şi să ne critice pentru acest lucru. Guvernul chinez acordă o importanţă deosebită promovării şi protejării drepturilor omului. Acest lucru este stipulat şi în Constituţia Chinei. În cei 68 de ani de la promovarea Chinei Noi, China a cunoscut progrese remarcabile, mondial, în ceea ce priveşte dezvoltarea drepturilor omului şi acesta este un fapt pe care nu îl poate nega nimeni care nu are prejudecăţi faţă de China. Şi noi ne opunem politizării drepturilor omului şi apelăm la ţări şi oameni din lume să respecte suveranitatea judiciară a Chinei şi să nu se amestece în afacerile interne ale Chinei.
AGERPRES: România are fabrică Airbus la Ghimbav. În acelaşi timp, în China vor fi asamblate elicoptere Airbus, în premieră pentru compania franceză. Cum vedeţi acest fapt?
Xu Feihong: România are o bază solidă în ceea ce priveşte industria apărării în istorie. Firma de elicoptere Ghimbav a colaborat cu Airbus pentru promovarea capacităţii de producţie de elicoptere şi pentru ridicarea nivelului de apărare naţională. Dezvoltarea industriei apărării naţionale este o practică a tuturor ţărilor şi este şi o afacere internă a României. Compania Airbus a ales China să construiască o nouă linie de asamblare a elicopterelor tip H 135 şi aceasta este prima linie de asamblare a acestui tip de elicopter în afara spaţiului european şi constituie un jalon important de colaborare aeronautică dintre China şi Europa şi este un model al cooperării chino-europene. Compania Airbus a ales China pentru acest proiect pentru că are încredere în dezvoltarea economică a Chinei şi are voinţa de a împărtăşi rezultatele colaborării cu China. Sper că, odată cu aprofundarea cooperării europene, şi China şi România pot să consolideze cooperarea în domeniul aeronautic. România este membru al Uniunii Europene şi putem să creştem potenţialul în acest domeniu şi să promovăm procesul de industrializare în acest domeniu.
