Nevoia existenţei unor criterii comune la nivel european în discuţia despre regimurile totalitare, dar şi a existenţei unei dimensiuni europene a asumării responsabilităţii faţă de trecut a fost subliniată de către ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, în cadrul dezbaterii "Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21", ce a avut loc, joi, la Biblioteca Naţională, în spaţiul ce găzduieşte expoziţia foto-documentară "Comunismul în România".
"Trebuie să existe o dimensiune europeană a asumării" responsabilităţii faţă de un trecut totalitar, a punctat diplomatul german, care a menţionat că această asumare e mai degrabă naţională, nu europeană.
"În Germania s-au asumat crimele fascismului, în alte ţări crimele comunismului, dar acest lucru s-a făcut separat. Este nevoie de nişte criterii comune în discuţia despre regimuri totalitare violente", a arătat ambasadorul Meier-Klodt. Potrivit acestuia, în prezent "avem de a face cu o provocare", iar partenerii europeni au luat în discuţie acest lucru: "Trăim o perioadă foarte interesantă şi foarte dificilă şi e important să fim atenţi să nu ne abatem de la acest curs" al democraţiei.
Referindu-se la ţara noastră, diplomatul german a subliniat că este important ca mesajul României să se audă în Europa. "Se spune că fiecare criză aduce o şansă. Se spune că cetăţenii îşi dau seama care e miza atât în Germania, în Europa, dar şi aici, în România. Poate că imaginile din Piaţa Victoriei vor rămâne ca un simbol", a afirmat acesta. "Am ajuns la Bucureşti acum o lună, a fost un timp foarte interesant", a spus ambasadorul, în limba română. În acelaşi timp, el a amintit că România trebuie să se pregătească pentru că în 2019 va deţine preşedinţia Consiliului UE şi va gestiona problemele comune ale blocului european, în care poate acţiona ca un mediator. "Pentru România, acum, e cea mai bună şansă de a câştiga din punct de vedere al poziţiei sale", a accentuat ambasadorul Germaniei, care a avut şi "un sfat" pentru clasa politică autohtonă: "Politicienii să se gândească la aceste şanse şi să nu le irosească".
La rândul său, Martin Sieg, directorul filialei din România a Fundaţiei Konrad Adenauer, a accentuat asupra faptului că trebuie să existe un front antitotalitar general în Europa. "Există în continuare tentaţia totalitarismului şi trebuie să rezistăm acestei tentaţii. (...) Trebuie să arătăm ce a însemnat în trecut. Totalitarismul în politică duce la crime", a spus acesta.
Martin Sieg a vorbit despre experienţa totalitară reprezentată de dictatura nazistă în Germania şi a arătat că abia peste o generaţie s-a ajuns la asumarea trecutului. Potrivit acestuia, şi în prezent, în Germania, este o perspectivă naţională asupra dictaturii naziste, fără a privi la nivel european. Preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a arătat, totodată, cât de important este să existe o poziţie comună de condamnare în egală măsură a regimurilor totalitare, în contextul în care "se poate spune că Europa are două măsuri: dacă fascismul e absolut condamnat, comunismul mai e trecut cu vederea oarecum".
Despre unificarea memoriei europene a vorbit şi profesorul Andrei Pleşu. "Europa e foarte neomogenă fără a avea o condamnare comună a nazismului şi comunismului", a spus Pleşu, care a punctat că în timp ce nazismul e compromis total, comunismul nu e chiar compromis absolut. Dezbaterea "Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21" a fost organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României. Evenimentul s-a desfăşurat în spaţiul ce găzduieşte expoziţia foto-documentară "Comunismul în România", care este deschisă publicului larg până în luna martie, conform Agerpres. "Expoziţia îşi propune să ofere esenţa a ceea ce ar trebui să fie, nu foarte departe în timp, un Muzeu al crimelor comunismului. Suntem conştienţi de misiunea noastră de a ajuta la o bună înţelegere a unei epoci complexe şi sinuoase", a afirmat Radu Preda, preşedintele executiv al IICCMER.
Expoziţia este o premieră în România şi însumează peste o sută de panouri unitare din punct de vedere grafic şi complementare din punct de vedere al conţinutului, propunând un minim consens referitor la ceea ce nu trebuie uitat din perioada comunistă.
Comentează