Premium
Ambasada Rusiei în României face precizări, după ce ambasadorul Valery Kuzmin a fost convocat la sediul Ministerului de Externe al României în contextul publicării de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, pe pagina sa oficială de internet, a articolului cu titlul „Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei şi sursa principală de dezinformare a lumii”.
Kuzmin face mișto de Bogdan Aurescu și îi transmite că, ”(...) După o reflecție matură, am ajuns la concluzia că Ministerul de Externe al României suverane are toate oportunitățile să facă acest lucru fără participarea noastră.”
”Ambasada a citit cu atenția cuvenită comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al României din 12 mai 2022, care face referire la declarațiile inoportune ale Ambasadei împotriva României și NATO, care ar fi fost incluse în comentariul Ambasadei din 6 mai 2022 intitulat „Despre „lătratul NATO la frontierele Rusiei” și sursa principală de dezinformare a lumii”. Ne-am asigurat din nou ca România nu a fost menționată în niciun fel în acesta. În ceea ce privește NATO, chiar și această abreviere este folosită doar într-un citat al Papei Francisc între ghilimele dintr-un interviu pentru ziarul italian „Corriere della Sera”, desigur, cu excepția expresiei citate preluate de acolo pentru titlul comentariului. (Cititorul poate verifica acest lucru urmând link-ul: https://www.corriere.it/.../intervista-papa-francesco...).
În acest sens, ne-am întrebat cât de potrivit ar fi să transmitem cancelariei papalei de la Vatican nemulțumirea față de „limbajul nepotrivit, ofensator și provocator” la adresa Alianței Nord-Atlantice, exprimată de Onoratul Minister român. După o reflecție matură, am ajuns la concluzia că Ministerul de Externe al României suverane are toate oportunitățile să facă acest lucru fără participarea noastră.
În ceea ce privește comentariul „Despre război și pace în Ucraina” din 21 aprilie 2022, menționat în comunicatul Ministerului de Externe al României, poziția Ambasadei a fost precizată oficial în nota corespunzătoare adresată acesteia la 26 aprilie 2022, în care a fost exprimat atașamentul nostru strict față de valorile democratice general recunoscute ale Uniunii Europene, la care România este stat-membru cu drepturi depline, și, mai ales, față de libertatea de exprimare și pluralismul de opinii. Aici, ținând cont de prevederile corect înțelese ale Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, precum și de dezacordurile cardinale dintre statele noastre cu privire la cauzele și sensul a ceea ce se întâmplă în Ucraina, cel mai potrivit ar fi ca ambele părți să urmărească principiul „to agree not to agree" („de a cădea de acord de a nu fi de acord”).”, se arată în mesajul transmis de Ambasada Rusiei.
Miercuri, ambasadorul rus a avut o întrevedere cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota. Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice a atras atenţia că este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator şi provocator la adresa României şi a NATO, Alianţă din care ţara noastră face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate.
De asemenea, „a fost reamintit şi faptul că la data de 22 aprilie 2022 MAE a transmis o Notă Verbală prin care şi-a exprimat dezacordul, în scris, în termenii cei mai fermi, cu referire la declaraţiile postate pe pagina de internet a misiunii diplomatice ruse privind războiul din Ucraina (text intitulat „Despre război şi pace în Ucraina”)”, mai arată sursa citată.
Totodată, MAE a atras atenţia asupra modului dezumanizant şi neconform cu realitatea al descrierii războiului din Ucraina, pentru care partea rusă deţine întreaga responsabilitate, şi a reiterat îndemnul la maximă reţinere în abordarea publică pe acest subiect, cu evitarea atitudinilor şi mesajelor cu caracter provocator din partea Ambasadei.
Secretarul de stat a atenţionat din nou partea rusă asupra faptului că această conduită de comunicare publică reflectă o abordare consecvent neconstructivă a relaţiei bilaterale din partea Ambasadei şi a solicitat ca mesajele publice să se menţină în limitele prevăzute de Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961, conform sursei menţionate.
