Teritoriul autonom danez, râvnit de Donald Trump, deține vaste rezerve de elemente rare. Marea Britanie este pe punctul de a încheia un parteneriat mult dorit privind mineralele critice cu Groenlanda, au declarat trei surse familiare cu planurile, potrivit POLITICO.
Acest demers are loc la doar câteva luni după ce Donald Trump a amenințat că va anexa insula arctică, văzută ca un jucător geopolitic din ce în ce mai important datorită rezervelor sale masive de minerale rare.
Terenul său înghețat adăpostește 40 dintre cele 50 de minerale pe care Statele Unite le consideră vitale pentru securitatea națională. Resursele, de la uraniu la grafit, sunt esențiale pentru producție și lanțurile de aprovizionare globale. Washingtonul a identificat Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, ca pe un potențial contrabalans occidental la monopolul Chinei asupra mineralelor rare. Însă și Beijing, și Moscova urmăresc cu interes rezervele neexploatate ale insulei.
Sursele familiare cu discuțiile au declarat pentru POLITICO că un acord britanic este acum foarte aproape de a fi anunțat. Și guvernele britanice anterioare au explorat perspectiva unui parteneriat în domeniul mineralelor.
Premierul Keir Starmer ar putea semna acordul chiar săptămâna aceasta, cu ocazia vizitei sale la Copenhaga, capitala Danemarcei, pentru summitul Comunității Politice Europene.
Una dintre persoanele menționate, care a cerut anonimat pentru a discuta negocierile, a spus că se așteaptă ca acordul să meargă „dincolo de mineralele critice”.
Ministrul Comerțului, Chris Bryant, a lăsat de înțeles în această săptămână că există planuri pentru a începe noi negocieri comerciale cu o țară neprecizată. „Îmi doresc încă să închei mai multe acorduri de liber schimb”, a spus el. „Vom anunța ceva mai târziu în cursul săptămânii cu privire la o altă țară.”
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Afaceri și Comerț al Marii Britanii a refuzat să comenteze direct acordul, dar a declarat pentru POLITICO: „Asigurarea aprovizionării noastre cu minerale critice este vitală pentru strategia noastră industrială, pentru creșterea economică și pentru tranziția către energie curată.”
Care sunt riscurile
„La nivel general, Groenlanda are mult sens ca opțiune de diversificare datorită bogățiilor sale naturale,” a spus Sam Lowe, partener la Flint Global, care a vizitat anterior Groenlanda. „Dar, în practică, costurile asociate extracției, atât financiare, cât și de mediu, rămân prohibitiv de mari în cele mai multe cazuri.”
Lowe a adăugat că există „în mod clar un tipar”, amintind că Uniunea Europeană a semnat încă din 2023 un acord de parteneriat cu Groenlanda pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice sustenabile pentru materiile prime.
Marea Britanie va trebui să discute cu alții, nu doar cu Danemarca, ci și cu partenerii săi europeni, pentru a evita orice tensiuni, a spus dr. Patrick Schröder, cercetător principal la Centrul pentru Mediu și Societate din cadrul Chatham House.
„Cred că ar fi cu adevărat important ca Marea Britanie să se implice pe această temă împreună cu alte țări europene, în special cu țările nordice și Danemarca,” a spus el. „Ar fi destul de important pentru a se asigura că acest demers nu este perceput ca o încercare a Marii Britanii de a lua fața Europei în accesarea mineralelor.”
La fel ca Washingtonul, Bruxellesul este dornic să își asigure propria poziție, iar ministrul de externe al Groenlandei a semnalat recent interesul pentru aprofundarea relațiilor cu UE — subliniind bogățiile minerale ale insulei ca domeniu-cheie pentru cooperare.
Acordul trebuie să funcționeze atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Groenlanda și, în mod crucial, pentru comunitățile indigene ale insulei. Dr. Schröder identifică două aspecte-cheie pe care Groenlanda le va analiza: primul este impactul asupra mediului, întrucât exploatarea mineralelor rare „implică utilizarea unor substanțe chimice toxice și produce de fapt deșeuri radioactive.”
„Ar fi extrem de important pentru Marea Britanie să se asigure că firmele implicate în exploatare vor aplica cele mai înalte standarde de mediu,” a adăugat el.
Al doilea aspect este participarea comunităților indigene. Guvernul Groenlandei a retras deja, în trecut, licența unei companii australiene pentru exploatarea uraniului, din cauza îngrijorărilor privind deșeurile radioactive și daunele ecologice. Orice nou acord va trebui să evite repetarea acelor greșeli.
Totuși, acordul ar putea reprezenta și o oportunitate politică pentru Groenlanda.
În prezent, Danemarca oferă insulei o subvenție anuală, dar acest sprijin scade pe măsură ce veniturile Groenlandei din minerale cresc. Subvenția „oferă Danemarcei mai multă influență asupra deciziilor politice,” a explicat Schröder, „și acesta este de fapt unul dintre motivele pentru care Groenlanda vrea să beneficieze mai mult din minerit. Ei privesc acest lucru ca pe o sursă de venit, care le-ar spori și independența față de bugetul danez.”
Guvernul danez a fost contactat pentru comentarii.
Următoarea mutare
Extragerea mineralelor de pe insulă este doar primul pas.
„Apoi urmează practic etapa de rafinare,” a spus Schröder. „Întrebarea este: face parte din acordul pentru minerale și altceva în afară de extracție?”
Odată extrase mineralele critice, acestea trebuie rafinate pentru a fi transformate în oxizi și metale de înaltă puritate, care alimentează produse precum bateriile pentru vehicule electrice și turbinele eoliene.
Deocamdată, cea mai mare parte a acestei rafinări are loc în China. „Mult din procesul de rafinare are loc, de asemenea, în China,” a subliniat Schröder. „Dacă nu ai un plan pentru asta, rămâi dependent de lanțurile de aprovizionare chinezești. Așadar, va trebui luată în calcul și această etapă, de la minerit la topire și procesare, implicând alte țări din zona Arctică.”
Comentează