Anul acesta este prima oară când marcăm sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial, tradiţia de început de primăvară transmisă încă din antichitate de a confecţiona şi a purta un şnur alb şi roşu fiind caracteristică practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie, a afirmat, miercuri, în plenul Senatului, senatorul USR Vlad Alexandrescu, secretar al Comisiei comune pentru relaţia cu UNESCO, scrie AGERPRES .
El a susţinut o alocuţiune referitoare la înscrierea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie, subliniind faptul că doreşte ca vechile tradiţii din această parte a Europei să fie cunoscute în întreaga lume.
"Tradiţia de început de primăvară transmisă încă din antichitate de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire de lână, apoi din bumbac sau mătase, unul alb şi unul roşu este caracteristică practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie. Acest şnur, numit în România mărţişor, era făcut de femei şi dăruit membrilor comunităţii care îl purtau începând cu 1 Martie la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec sau mai târziu prins cu un ac în piept", a spus Alexandrescu.
Senatorul a menţionat şi funcţiile principale ale mărţişorului.
"Mărţişorul are câteva funcţii principale: funcţia protectoare într-un moment de trecere, o funcţie festivă de marcare a unei date importante din calendarul popular, o funcţie socială de solidarizare a membrilor comunităţii, o funcţie identitară de recunoaştere a apartenenţei la un grup regional omogen, ce a evoluat în condiţii economice asemănătoare, o funcţie economică legată de comerţul cu mărţişoare la scară largă, o funcţie afectivă de împărtăşire a bucuriei începutului primăverii şi de comunicare a afecţiunii persoanelor de gen feminin cărora li se dăruiesc mărţişoare şi o funcţie de patrimonializare", a explicat Alexandrescu.
El a subliniat că "semnificaţiile principale ale mărţişorului sunt astăzi de natură simbolică: albul reprezintă pentru majoritatea purtătorilor puritatea începutului, iar roşul un atribut al vitalităţii, sănătate, frumuseţe sau iubire".
Senatorului USR a menţionat că, pentru a marca sărbătoarea mărţişorului, a fost organizată o expoziţie eveniment - "Mărţişorul între vechi şi nou", iar din partea Comisiei UNESCO le oferă doamnelor senator câte un mărţişor.
Şi senatorul UDMR Novak Csaba Zoltan a vorbit despre tradiţia mărţişorului, subliniind că acesta este "un talisman menit să poarte noroc".
"Se ştie că tradiţia mărţişorului este specifică spaţiului cultural sud-est european şi e legată de începerea noului an, fiind un fel de talisman menit să poate noroc. Reuşita României, alături de alte ţări, ca mărţişorul să fie inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii este un lucru de felicitat şi un exemplu de urmat. Această frumoasă tradiţie culturală a Balcanilor şi a Europei de Est a devenit un obicei comun al comunităţilor locale în spaţiul cultural al Transilvaniei", a afirmat senatorul UDMR.
Citeşte şi: Klaus Iohannis FACE SCUT în faţa DNA: Mesaj VIRULENT în apărarea instituţiei
El a subliniat că, "aşa cum mărţişorul a devenit parte integrantă a culturii locale, mai există şi alte obiceiuri culturale şi religioase care, chiar dacă provin de la o anumită comunitate etnică sau religioasă, cu timpul au devenit o valoare de necontestat". Senatorul UDMR s-a referit în acest sens la pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu-Ciuc. "Este cel mai mare pelerinaj catolic nu numai din România, ci şi din centrul şi estul Europei", a spus acesta.
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea "Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.