Un complet de cinci judecători de la instanța supremă stabilește, joi, definitiv, în cazul suspendării executării condamnărilor definitive la pedepse cu executare din mega-dosarul de corupție „Gala Bute”, suspendare survenită urmare unei decizii CCR.
Concret instanța este prinsă între două fronturi, decizia CCR privind alcătuirea componenței completurilor de judecată de cinci judecători, care a stabilit că ar fi fost nelegal compuse la momentul soluționării definitive a cazului Gala Bute și o hotărâre CJUE cu titlu obligatoriu care stabilește, în cadru limitativ și punctual, faptul că deciziile CCR pot fi ignorate de către judecătorii naționali în favoarea dreptului european.
Decizia de joi se va da cu privire la o contestație în anulare depusă de către toți inculpații condamnați la pedepse cu executare în acest mare dosar de corupție, capete de afiș în speță fiind fostul ministrul al Turismului Elena Udrea și fostul șef al Federației Române de Box, Rudel Obreja dar și foști angajați ai ministerului de resort.
Citește și: Tabloul situației CREATE de decizii ale CCR pentru JUDECĂTORII ROMÂNI, în motivarea CJUE
Aceștia au atacat din închisoare decizia definitivă a unui complet de cinci judecători imediat după ce Curtea Constituțională a dat decizia privind conflictul constituțional legat de modalitatea de alcătuire a completurilor de judecată de cinci magistrați de la ICCJ.
Astfel apărătorii acestora au introdus pe rolul ICCJ la Secția Completelor de cinci judecători contestație în anulare, o cale extraordinară de atac, prin prisma căruia se atacă deciziile definitive susceptibile de a fi suferit vicii procedurale majore la momentul luării lor.
Viciul procedural în acest caz ar fi fost faptul că acel complet de judecată de cinci magistrați nu ar fi fost legat constituit de către ICCJ, astfel că decizia acestuia definitivă ar fi lovită de nulitate absolută.
Calea extraordinară de atac, potrivit legislației actuale în vigoare are două componente, prima fiind admisibilitatea în principiu, etapă în care magistrații verifică de formă dacă sunt întrunite toate motivele pentru continuarea judecării ei pe fond.
Este de amintit că după trecerea de această etapă și procurorii DNA au introdus o contestație în anulare pentru a rămâne parte în proces și pentru a putea contracara apărările și solicitările avocaților pe parcursul judecării pe fond a căii extraordinare de atac.
A doua etapă a căii extraordinare de atac este fondul acesteia, pe parcursul căreia toate părțile implicate pun concluzii și eventual probe care să ateste pretinsul viciu invocat.
Cum poate arăta deznodământul...
Urmare deciziei de joi, în raport de limitele de soluționare a unei căi extraordinare de atac, judecătorii pot stabili fie desființarea integrală a deciziei definitivă de condamnare din dosarul Gala Bute și restituirea acestuia unui complet de cinci judecători în vederea rejudecării integrale a fazei apelului fie pot respinge definitiv calea extraordinară de atac, epuizând astfel orice formă de judecată legată de acest caz pe teritoriul național, moment din care cei loviți de efectele deciziei definitive se pot adresa ierarhic superior Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Dacă s-ar decide în primul sens indicat instanța ar da chiar și involuntar câștig de cauză DNA și tuturor inculpaților din dosar, care au cerut acest lucru la ultimul termen de judecată, decizia definitivă de condamnare la pedepse cu executare a celor judecați se va deființa iar dosarul va fi repartizat aleatoriu unui alt complet de cinci judecători de la ICCJ, legal constituit care va trebui să rejudece faza de apel a cazului.
Este de menționat că în acest context va exista prescrierea unora dintre faptele pentru care unii dintre inculpați au fost deferiți justiției în acest caz și este de amintit că firma lui Rudel Obreja este în fază de dizolvare, astfel că prejudiciul nu ar mai putea fi recuperat.
Totodată este de menționat că rejudecarea apelului se va face cu cei judecați în stare de libertate, nemaiexistând o decizie definitivă de condamnare în caz.
În al doilea scenariu, dacă instanța supremă respinge definitiv calea extraordinară de atac, înseamnă că nu a ținut cont de decizia CCR, factorul declanșator al introducerii acestei căi extraordinare de atac a contestației în anulare.
O astfel de decizie ar valida pe de-o parte decizia definitivă existentă, dar aflată în fază de suspendare pe durata judecării acestui proces, iar pe de altă parte poate conduce către o dispoziție de anulare a suspendării executării și reîncarcerarea celor condamnați definitiv în penitenciarele în care au fost închiși inițial.
Mai precis fostul ministru Elena Udrea ar putea fi reîncarcerată la Penitenciarul de femei Târgșor iar Rudel Obreja la Penitenciarul Rahova.
Un aspect de nuanță privind această decizie pe care trebuie să o ia joi magistrații ICCJ este acela că ea vine după ce CCR, în două rânduri, a stabilit decizii cu țintă directă la bucătăria internă a instituției, fapt ce a declanșat un val de contestații și debandadă în rândul dosarelor de mare corupție.
Acum judecătorii ICCJ, loviți frontal de deciziile CCR privind alcătuirea completelor de 3 și de 5 judecători, au la îndemână hotărârea CJUE care indică faptul că puterea de decizie este a judecătorului național, care ar putea inclusiv să treacă peste directivele CCR în câteva cazuri precis definite și explicate de judecătorii europeni în hotărârea lor din luna decembrie 2021.
Unda verde dată de CJUE...
Pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.
Citește și: DOC: Dacă un judecător național constată contrară dreptului UE o decizie CCR el nu trebuie pedepsit
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.
Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și în baza deciziei CJUE.
Cu toate acestea posibilitatea acordată magistraților este una limitată riguros iar ea poate fi uzată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două cerințe: cauza judecată vizează acte nelegale împotriva Uniunii Europene combinat cu apropierea termenului de prescripție a respectivei cauze. Doar în acest context judecătorii români vor putea să nu aplice rigorile unei decizii a CCR.
Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.
Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.
Udrea, Mazăre, Vâlcov...
Dosare grele ale DNA cu foști demnitari de seamă reintră în malaxorul Justiției pentru fi definitivate.
Este vorba de dosarele de mare corupție Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv Elena Udrea, dar a cărui decizie definitivă a fost anulată după decizia CCR.
Un alt dosar cu greutate este cel al fostului demnitar Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Este vorba despre dosarul în care este judecat alături de Ninel Prina, fost primar de Slatina și alte persoane, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuare de operațiuni incompatibile cu funcția.
Un alt dosar „atins„ de decizia CCR a fost dosarul fostului edil Radu Mazăre. În dosarul de mare corupție privind locuințele sociale Mazăre a fost achitat iar instanța supremă tranșa apelul procurorilor DNA.
În acest dosar apărarea edilului a invocat și chestiuni de nelegalitate privind judecarea sa în lipsă, în perioada în care era fugit în Madagascar.
Fostul ministru Niță și acuzatorii lui Berbeceanu
Un alt fost ministru, Teodor Niță, va relua vizitele la ICCJ după decizia recentă a CJUE.
Mai precis, în 21 octombrie 2019 completul de cinci judecători care contestația în anulare în dosar, după suspendarea deciziei definitive de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fostului demnitar, a dispus și suspendarea judecării căii extraordinare de atac după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.
Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a stabilit, în noiembrie 2019, definitiv, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul comisarului BCCO Alba, Traian Berbeceanu.
Astfel judecata apelurilor s-a suspendat iar dezbaterile vor fi reluate reluate de ICCJ în lumina răspunsurilor primite de la instanța europeană.
Decizia de la acea vreme a fost luată în majoritate. Judecătorii aflați în minoritate doreau desființarea deciziei de achitare a acestuia și condamnare a foștilor săi anchetatori și rejudecarea dosarului de la zero.
Șova, Ponta, „miruiți„ de CJUE
Un complet de judecată al ICCJ a stabilit în noiembrie 2019 suspendarea judecării dosarului "Rovinari - Turceni", în care fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Sova au fost achitați în prima instanță.
Astfel și în acest dosar magistrații au simțit nevoia unor răspunsuri lămuritoare puși fiind în fața deciziei CCR.
„Bucătăria internă„
Astfel, după consultarea mai multor surse judiciare de către STIRIPESURSE, s-a arătat că dosarele vor fi repuse rând pe rând pe rol în funcție de termenele de suspendare stabilite de către magistrați.
La primul termen de după suspendare magistrații din fiecare dosar vor anunța părțile cu privire la răspunsul primit de la CJUE și vor stabili din oficiu cum trebuie acesta interpretat și mai ales pus în practică efectiv.
Practic magistrații vor avea de decis între anulări de condamnări definitive și retrimiterea cazurilor la judecat la complet de fond, de trei judecători, așa cum deja s-a întâmplat în cazul mai multor dosare, sau menținerea unor decizii definitive deja luate și respingerea oricăror acțiuni ordinare sau extraordinare.
Mega-dosarul `Gala Bute`
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.
În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.
Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.