Premium
În REVISTAPRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Hostiuc pe tema efectelor războiului politic asupra Băncii Naționale a României.
Ziarul Financiar:
Anul viitor, pe 1 octombrie, înainte de alegerile prezidenţiale, expiră mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BNR, format din 9 membri.
Pentru prima dată, există posibilitatea ca Mugur Isărescu să nu-şi mai dorească funcţia de guvernator.
De fiecare dată, înaintea alegerii unui nou board la BNR, Isărescu discuta cu liderii politici pentru a vedea dacă obţine un nou mandat, dacă obţine voturile în Comisia de Specialitate şi în Parlament.
PSD ar vrea să tranşeze situaţia conducerii Băncii Naţionale în primăvara anului viitor şi să nu lase pe ultima sută de metri, în septembrie, alegerea noii conduceri.
Ce s-a întâmplat la ASF sau la Curtea de Conturi arată că Dragnea are puterea în Parlament de a-şi impune propriii oameni. Mai mult ca sigur că va dori să facă acest lucru şi la Banca Naţională.
Indiferent cum vor Iohannis şi Dragnea să intre în anul electoral prezidenţial 2019, aruncarea Băncii Naţionale în lupta lor este o greşeală, mai ales că principalii indicatori economici intră pe o altă evoluţie: inflaţia este în creştere, dobânzile vor creşte şi ele, cursul va creşte şi el, creşterile salariale se vor tempera şi vor apărea primele cazuri de companii care vor face restructurări sau care vor pleca din România, deficitul bugetar va fi din nou ţinut cu preţul reducerii investiţiilor publice, deficitul comercial va creşte din cauza creşterii importurilor, iar tensiunile politice vor aduce cu sine scăderea încrederii investitorilor şi a consumatorilor.
Dacă Iohannis şi Dragnea împing BNR în mocirla lor politică, România îşi va pierde un sprijin extrem de important atât intern, cât şi extern.
Guvernul n-ar trebui să uite că are nevoie de bănci şi de investitori pentru rostogolirea datoriei publice şi pentru cumpărarea alteia noi. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Iar acest capitol se scrie acum, cu elemente excepţionale şi complet novatoare în practica vieţii politice şi administrative a unei ţări membre NATO şi UE. Cu caracteristici ce trimit tuturor partenerilor noştri semnalul că la noi totul e altfel decât ştiu ei şi, în consecinţă, să se pregătească bine pentru asta. Nu e nici un fel de exagerare, din păcate este o realitate tristă şi va trebui să fim şi noi pregătiţi să ne asumăm consecinţele ce urmează să se facă simţite foarte curând.
Capitolul respectiv de carte despre caracteristicile esenţiale ale non-guvernării trebuie să înceapă neapărat cu exoticul episod al celor 3 ore în care Primul Ministru al României a refuzat orice contact telefonic cu Preşedintele României, rupând astfel lanţul de comandă şi control considerat, în principiu, în ţările partenere cu noi, coloana vertebrală a sistemului colectiv de apărare şi securitate. Incredibil, dar aşa au stat lucrurile, iar România a fost confruntată cu un risc major de securitate.
Al doilea episod este conflictul real şi sever între Preşedenţie, Guvern şi Parlament privind modul în care se concepe şi se duce politica externă a ţării noastre şi persoanele care pot lua (şi în ce context) decizii care să angajeze România. Chestiunea nu trebuie privită doar în termenii scandalului generat între reprezentanţii de vârf ai instituţiilor naţionale, cu acuzaţii şi contra-acuzaţii care se înveninează continuu. Este cu mult mai mult.
Vorbim despre un al doilea cod roşu de securitate în ce priveşte România. Problema foarte gravă este că trimitem în exterior, în primul rând către partenerii actuali ai României din UE şi NATO un semnal cum nu se poate mai clar că, pentru prima oară de la Revoluţie, în ţara noastră au apărut cel puţin două centre cu poziţii profund conflictuale privind linii fundamentale de definire a politicii externe. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi Theresa May, şefa guvernului britanic, au lansat un apel pentru înăsprirea interdicţiei privind armele chimice. Un apel lansat cu ocazia aniversării a 21 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei privind armele chimice.
Mesajele celor doi lideri politici, de la Paris, respectiv Londra, au fost publicate practic concomitent pe reţeaua de socializare Twitter. "Cu ocazia celei de-a 21a aniversări a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, şi după evenimentele de la Douma şi Salisbury, Theresa May şi cu mine lansăm un apel comunităţii internaţionale ca să înăsprim interdicţia acestor arme de distrugere în masă" a scris Emmanuel Macron pe Twitter.
"In urmă cu 21 de ani, Convenţia privind interzicerea armelor chimice interzicea folosirea, dezvoltarea, producţia şi stocarea acestor arme teribile. Emmanuel Macron şi cu mine ne reafirmăm ataşamentul faţă de acest acord şi cerem celorlalte naţiuni să ni se alăture poziţiei noastre ferme: să nu mai revenim niciodată înapoi" nota de partea ei ocupanta de la numărul 10 de pe Downing Street.
Convenţia privind interzicerea armelor chimice a intrat în vigoare pe 29 aprilie 1997. Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC) se ocupă de aplicarea acestei convenţii, îşi are sediul la Haga şi numără la ora actuală 192 de state membre.
Ziarul Le Monde reaminteşte că apelurile lui Macron şi May survin în contextul conflictului din Siria şi al afacerii Skripal. Franţa, Marea Britanie şi SUA au bombardat pe 14 aprilie poziţii strategice ale regimului sirian, bănuit că a comis un nou atac chimic pe 7 aprilie la Douma, în periferia capitalei Damasc. Pe de altă parte, Londra acuză Moscova că l-a otrăvit pe 4 martie, la Salisbury, pe fostul agent dublu rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia. Acuzaţii respinse Rusia. (Mai multe detalii AICI)
