Întrebat, la Digi24, despre amenințarea Rusiei că închide robinetul de gaze, analistul s-a arătat sceptic că Moscova vrea într-adevăr aceasta, sugerând că este în egală măsură interesată să facă afaceri și să obțină venituri de pe urma gazelor furnizate Europei. Unul dintre cele mai afectate state, în cazul în care ruşii ar opri furnizarea de gaze, ar fi Bulgaria. Vecinii de la sud de Dunăre depind aproape în totalitate de gazul rusesc, situație care face Sofia extrem de vulnerabilă în faţa presiunilor Moscovei.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat Sofia să nu stea în calea planurilor Uniunii Europene de a îngheţa proiectul gazoductului South Stream, cel care ar trebui să transporte gaze ruseşti prin Bulgaria în sudul Europei: „Sunt oameni în Bulgaria (...) care sunt agenţi ai Rusiei. (...) Noi spunem Bulgariei să fie mult mai atentă, de exemplu în ceea ce priveşte implementarea sistemelor de transport gaze din Rusia în defavoarea altor gazoducte care ar putea genera o diversificare a rezervelor de energie pentru ţară”.
Comisia Europeană, a comentat Emil Hurezeanu, sub președinția lui Jose Manuel Barroso, a acceptat South Stream cu o bunăvoință, cu o generozitate suspectă, în numele libertății de întreprindere. Prea multă toleranță, în anumite condiții, mai ales de criză economică, este sinonimă cu uitarea, neglijența, ignorarea realității.
Analistul a condamnat reacția de tip Barroso, care „iar se leagă de unul mic” și anume Bulgaria, țară în care vede agenți ai Rusiei. „Dar Austria și Italia ce fac, că ele sunt destinatarele South Stream-ului”, se întreabă retoric Emil Hurezeanu.
„Portughezul umblă după agenți ruși în Bulgaria și germanii ar pune de-o masă festivă cu Rusia: să se mai termine agitația asta, noi avem altă treabă, noi trebuie să vindem și să cumpărăm!” - sunt cele două extreme ale atitudinilor occidentale în fața crizei din Ucraina", a arătat Emil Hurezeanu.