Premium
Din ce în ce mai mult, Kievul pare să încerce să aducă războiul în Rusia, într-un joc de noroc care ar putea merge în ambele sensuri, scrie politologul Mark Galeotti în The Spectator.
O dronă identificată ca fiind o Ukrjet UJ-22 Airborne de fabricație ucraineană, capabilă să transporte până la 20 kg de explozibil, s-a prăbușit zilele trecute în apropierea unei stații de distribuție a gazului, la 100 km sud-est de Moscova. Aceasta se află la mai mult de 500 km de cel mai apropiat teritoriu ucrainean - și este prea aproape pentru confortul lui Putin. Un UJ-22 are o rază de acțiune de aproape 500 de mile, dar poate fi controlat direct doar pe o rază de 100 de mile, așa că se presupune că opera pe o rută pre-programată, când a atins niște copaci și s-a prăbușit.
Aceasta nu este prima dată când Ucraina lansează atacuri în zona continentală a Rusiei. În decembrie, de exemplu, se pare că a fost în spatele a două atacuri cu drone Strij - platforme de recunoaștere reconfigurate - asupra bazei aeriene Engels-2 din Saratov, la aproximativ 350 de mile în interiorul Rusiei. Cu toate acestea, acest ultim incident nu numai că a fost cel mai apropiat până acum de Kremlin, dar a făcut parte și dintr-o serie de atacuri simultane. Dronele au lovit, de asemenea, un depozit de petrol Rosneft la Tuapse, în sudul regiunii Krasnodar, în apropiere de portul și baza navală majoră din Novorossiysk, deși atacurile care vizau ținte din regiunile Adige, Belgorod și Briansk par să fi eșuat.
Putin devine nervos
Rușii par să devină nervoși. Este posibil ca relatările privind prezența unei drone pe cerul Sankt Petersburgului să fi fost false, dar au fost suficiente pentru a închide spațiul aerian al acestei țări, forțând devierea sau anularea unui număr de zboruri, precum și trimiterea la luptă a avioanelor de interceptare. Ministerul Apărării a susținut ulterior că a fost vorba doar de un exercițiu, într-o explicație retrospectivă pe care puțini de pe rețelele de socializare ale orașului par să o fi crezut.
Poate că aceștia au motive să fie alarmați: pentru a doua oară într-o săptămână, hackerii au spart sistemele mai multor canale de radio și televiziune din Moscova și din mai multe regiuni, pentru a difuza alarme cu iz oficial care anunțau că „este în vigoare o alertă aeriană. Mergeți imediat la adăposturi”.
O nouă fază a operațiunilor
Kievul nu comentează în mod oficial atacurile de pe teritoriul rusesc, dar nu există nicio îndoială că aceasta este o nouă fază a operațiunilor sale. Țintirea instalațiilor energetice - atacul de la Belgorod pare să fi vizat o substație electrică - este un ecou al campaniei Moscovei împotriva infrastructurii ucrainene și ar putea fi un avertisment că și Ucraina poate răspunde pe măsură. Totuși, în sens mai larg, scopul pare a fi acela de a zdruncina conducerea rusă și, de asemenea, de a aduce la cunoștința unei game mai largi de ruși că războiul nu este atât de departe pe cât ar fi crezut. Până la urmă, întreruperile de energie electrică, închiderea aeroporturilor și piratarea televiziunilor pot fi doar un inconvenient. Dar ele afectează potențial un număr mare de oameni, care, la rândul lor, discută experiențele lor cu prietenii lor și pe rețelele de socializare, subminând încercarea statului de a controla narațiunea națională.
Până acum, Putin a avut în mare parte controlul acestei narațiuni. El putea să agite spectrul unei amenințări mai largi în discursurile sale din „teatrul de securitate”: plasarea sistemelor de apărare antiaeriană pe Ministerul Apărării și pe alte clădiri din Moscova, de exemplu. În același timp, pentru familiile rusești care nu aveau membri mobilizați în armată, războiul era ceva îndepărtat, întruchipat în postere și reclame patriotice de propagandă, mai degrabă decât o experiență reală.
Anton Gerașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, s-a lăudat că „în curând, Putin s-ar putea să se teamă foarte tare să se arate în public, deoarece dronele pot ajunge la distanțe mari”. Poate, deși securitatea în jurul țarului este foarte strictă, iar atacurile cu drone ucrainene nu au o rată de lovire atât de mare până acum. Adevăratele temeri ale lui Putin sunt probabil de natură politică. Dacă el dorește în continuare să-și intensifice războiul, fie prin desfășurarea de recruți, fie prin lansarea unui nou val de mobilizări, atunci acest lucru va alarma și consterna și mai mult masele. Represiunea nemiloasă și sentimentul inutilității protestului - apatia este cel mai bun prieten al dictatorului - au reușit în mare măsură să împiedice orice rezistență până acum. Cu toate acestea, prin încercarea de a aduce războiul în fața rușilor obișnuiți, Kievul încearcă probabil să îi facă pe aceștia să conștientizeze în mod preventiv amploarea și riscurile acestuia.
Este o strategie caracteristică de risc ridicat. Ar putea limita opțiunile lui Putin, creând suficientă neliniște publică pentru ca liderul rus, de obicei precaut, să fie și mai puțin dispus să ridice mai multe trupe din cauza reacției politice inevitabile. Pe de altă parte, ar putea, de fapt, să-i întărească argumentul că acesta este un război de supraviețuire națională.
Există două lucruri care trebuie urmărite acum. În primul rând, sunt ucrainenii capabili să mențină o campanie de atacuri sporadice, dar susținute, cu drone și atacuri psihologice? Și este Kremlinul suficient de agil pentru a înceta să mai încerce să le nege și să le minimalizeze și să încerce să le transforme într-o amenințare serioasă? Ca întotdeauna, acesta este un război al imaginației și al politicii la fel de mult ca și al puterii de foc și al manevrelor, susține istoricul.
Putin cade în propriile capcane
Joi, 2 martie, presa rusă relatează că un „grup de sabotori” ucraineni s-a infiltrat în regiunea rusă Briansk și a luat ostatici, iar forțele FSB, Rosgvardia și ale armatei au intrat în luptă cu „sabotorii”. De precizat că pe agențiile de presă ale Kremlinului, dar și în alte ziare, aceasta este principala știre.
Kremlinul a anunţat joi că sunt luate măsuri pentru a-i distruge pe "teroriştii ucraineni" care au întreprins un atac transfrontalier în Briansk, regiune rusă care se învecinează cu Ucraina şi unde, potrivit raportărilor unor oficiali ruşi, mai multe persoane au fost luate ostatice, informează Reuters.
Anterior, oficiali ruşi citaţi de agenţii de presă din Rusia au susţinut că forţele ruse luptă împotriva unui grup ucrainean de sabotaj care s-a infiltrat în Briansk. O sursă din cadrul serviciilor ruse de securitate citată de TASS a afirmat că grupul de sabotori ucraineni "s-a infiltrat în două sate, luând localnici ostatici în unul dintre ele".
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele rus Vladimir Putin primeşte rapoarte reactualizate de la agenţiile de securitate şi de la ministrul rus al apărării Serghei Şoigu cu privire la situaţia.
Peskov a negat informaţiile conform cărora Vladimir Putin plănuieşte să organizeze o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate joi, dar a spus că Putin intenţionează să organizeze o reuniune a Consiliului vineri, cum face de obicei.
Oliver Carroll, corespondent al The Economist, scrie pe Twtter. „`Incursiunea grupului de diversiune ucrainean` în Briansk pare, ei bine, un pic trucată”.
„Uniforme complet curate, interpretări slabe, efecte sonore la comandă. Întrebarea este pentru ce este folosit (incidentul)”, a adăugat Carroll.
Pe rețelele de socializare a apărut un nou clip cu „voluntarii ruși” ce ar acționa în regiunea Briansk. În clip cei doi spun că reprezintă o „armată de liberare” și îndemnă populația Federației Ruse să lupte împotriva regimului sângeros al lui Putin:
Vladimir Putin a ordonat FSB să oprească intrarea „grupurilor de sabotaj” în Rusia
Vladimir Putin a cerut, pe 28 februaie, serviciului de securitate al Rusiei să își intensifice activitatea de informații și să oprească intrarea în țară a „grupurilor de sabotaj”..
Într-un discurs adresat oficialilor din cadrul Serviciului Federal de Securitate al țării (FSB), el a declarat că agenția trebuie să accelereze operațiunile de contracarare a acțiunilor Ucrainei și a țărilor occidentale.
Putin a ordonat FSB-ului să oprească orice încercare a Occidentului de a reînvia ceea ce el numește „celule teroriste” pe teritoriul rusesc, potrivit Sky News.
Agenția trebuie să oprească „grupurile de sabotaj” să treacă granița în Rusia și să sporească protecția infrastructurii cheie, a spus Putin într-un discurs în timpul unei reuniuni a consiliului FSB.
Președintele rus a cerut FSB să oprească fluxurile ilegale de arme în țara sa și să consolideze securitatea în patru regiuni ucrainene pe care susține că le-a anexat – Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Mișcarea nu a fost recunoscută de Kiev și de Occident, care o consideră ilegală.
Autorităţile ruse îşi intensifică propaganda în care promovează narative legate de aşa-numitele operaţiuni sub steag fals, reproşate adversarilor, pentru a distrage atenţia de la lipsa de succese tangibile pe câmpul de luptă şi pentru a încetini furnizarea ajutorului militar occidental înainte de lansarea aşteptată a unor contraofensive ucrainene, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza ultimelor evoluţii de pe front, publicată astăzi,
Ucraina anunţă o schimbare de strategie pentru recuperarea Crimeei
Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (NSDC), Oleksii Danilov, a anunţat joi că ţara sa va schimba strategia pentru a-şi recupera peninsula Crimeea, anexată ilegal de către ruşi în 2014.
''Strategia pentru eliberarea Crimeei: a sosit momentul pentru o nouă formulă'', a anunţat Danilov într-un scurt mesaj pe contul său de Twitter.
''Secvenţa pentru eliberarea (politico-diplomatică, militară, economică etc.) presupune o schimbare a priorităţilor'', a adăugat militarul ucrainean, care nu a dat detalii cu privire la natura acestor schimbări de strategie.
La 27 februarie 2014, aşa-numiţii ''omuleţi verzi'' care, după cum a recunoscut mai târziu preşedintele rus Vladimir Putin, erau soldaţi ruşi, au preluat controlul Consiliului Suprem şi al guvernului Crimeei.
Rusia avea deja baze militare în Crimeea conform prevederilor unui acord cu Ucraina, dar la 20 februarie 2014 Moscova a început să transfere către peninsulă trupe şi echipamente suplimentare, precum şi forţe paramilitare.
Recuperarea Crimeei, peninsulă strategică la Marea Neagră, este unul dintre obiectivele pe care şi le-a stabilit administraţia ucraineană condusă de preşedintele Volodimir Zelenski, după noua invazie lansată de Rusia împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022. De altfel, la 26 februarie a.c., Zelenski s-a declarat convins că pacea va putea fi restabilită doar cu returnarea către ucraineni a acestei peninsule.
