Premium
Analistul politic Radu Magdin afirmă că, în contextul agresiunii Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei, patru cuvinte definesc realitatea de azi şi pe cea din zilele care vor urma: agresiune, rezistenţă, sancţiuni şi solidaritate.
"În primul rând, agresiune justificată, nejustificată, care încalcă dreptul internaţional asupra Ucrainei. În al doilea rând - rezistenţă. Armata ucraineană nu este armata afgană. Este mai bine ocupată, este motivată, aceşti oameni îşi apără familiile de un agresor. Eu cred că va exista o rezistenţă surprinzătoare, ca şi putere, ca şi anvergură, ca şi aşteptări, a armatei ucrainene şi, în general, a complexului de apărare ucrainean faţă de invazia rusă. Este o credinţă, dar este şi o speranţă din punctul meu de vedere. Credinţa ca analist, speranţa ca şi cetăţean român şi cetăţean din regiune", a declarat Radu Magdin, joi, pentru AGERPRES.
Analistul politic consideră că, pentru moment, "este foarte probabil ca majoritatea statelor din comunitatea internaţională să se rezume la sancţiuni". "Şi vom vedea al doilea val de sancţiuni, care va fi, să spunem aşa, aprobat de statele prioritar vestice G7, dar, foarte probabil, reverberaţiile la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă să fie simţite şi în plan global, având în vedere şi expunerea mediatică a acestui conflict. Deci vom vedea un val puternic de antipatie globală faţă de Rusia. Narativul lor nu prinde, nici gând de genocid în Donbas şi Lugansk. Este o poveste manufacturată, care, în momentul de faţă, nu prinde decât la publicul intern rus, eventual. Ori comunitatea internaţională este inteligentă şi vede dincolo de propaganda rusească", spune Magdin. El a arătat că "acesta este un moment important de solidaritate" cu Ucraina şi a opinat că "ne aşteaptă un val de refugiaţi".
"Solidaritate internaţională şi solidaritate regională. Solidaritate umană, financiară. Atunci când putem ajuta, ca şi indivizi, ca şi organizaţii, ca şi state, acesta este un moment important de solidaritate. Trebuie să fim solidari cu ucrainenii, ca stat, ca oameni. Ne aşteaptă, cel mai probabil, deşi nu poate fi cuantificat în momentul de faţă, un val de refugiaţi. Iniţial, categoric, vedem, ca o primă reacţie, o serie de deplasări interne în cadrul Ucrainei, dar, foarte probabil, o parte din oamenii aceştia vor ajunge la graniţă. Trebuie să ne pregătim, ca stat din regiune, pentru primirea unui val de refugiaţi, al cărui număr nu poate fi cu adevărat estimat", a explicat Radu Magdin.
Analistul politic a mai spus că România "a făcut, deja, aproape tot ceea ce putea să facă".
"România a făcut, deja, aproape tot ceea ce putea să facă, în sensul în care, alături de Polonia, a fost statul cel mai vocal activ prezent în ultimele săptămâni în formatele de coordonare multilaterală, alături de americani, în format NATO, în formate legate de Uniunea Europeană, în format regional. (...) Mesajele noastre - şi vreau să salut acest lucru - au fost foarte clare, rapide şi, din punctul meu de vedere, surprinzător de curajoase şi de percutante. Ceea ce mă bucură, pentru că, în mod sigur, vor fi remarcate ca atare. Spun asta pentru că am ieşit dintr-o logică de 'atenţie şi îngrijorare', o expresie folosită de mai multe ori de către oficiali români de-a lungul timpului şi suntem într-o zonă de pragmatism, dar şi de curaj, pe care eu o salut şi cred că trebuie să fim mândri de liderii noştri", a susţinut Magdin.
El a mai arătat că, "dincolo de zona de comunicare strategică, important este să ne pregătim" militar şi economic.
"Să ne pregătim pentru consecinţe militare. În continuare suntem în siguranţă, suntem sub umbrela NATO, capacităţile NATO sunt superioare celor ruseşti, dar prevenţia este foarte importantă şi, cu siguranţă, s-au activat o serie de planuri atât naţionale, cât şi în ţările NATO în acest sens. Deci, pregătire militară, pregătire pentru şocuri economice - astăzi ne aşteptăm la un picaj al pieţelor globale, având în vedere conflictul care a demarat în forţă de la prima oră. Să ne aşteptăm la scumpiri, în special la produsele la care Ucraina excelează la export, aş spune zona produselor agricole. Ucraina, ca şi România, ca şi Franţa, sunt giganţi agricoli ai zonei şi în momentul în care practic ei (ucrainenii - n.r.) nu mai pot exporta, pentru că porturile le sunt atacate, acest lucru va afecta preţul global în domeniul agricol. Sigur, posibil să asistăm la scumpiri şi în alte domenii de nişă în care ei excelează în zona industrială, precum preţul aluminiului, care a atins joi dimineaţa un nou maxim istoric", a explicat analistul politic.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi dimineaţa o operaţiune militară în estul Ucrainei. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Liderii europeni, al SUA, NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească "agresiunea militară" împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei. Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis Misiunii României la NATO să ceară activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi.
