Adolf Hitler suferea de sindromul Kallmann, o tulburare genetică ce îngreunează pubertatea normală şi dezvoltarea organelor sexuale, conform unor analize ADN dezvăluite într-un documentar realizat de postul britanic de televiziune Channel 4, relatează joi agenţia EFE.
Potrivit documentarului, care va fi difuzat sâmbătă, dar din care unele detalii au fost deja prezentate, cercetarea a fost realizată de geneticiana Turi King, o expertă renumită care a identificat în anul 2012 rămăşiţele regelui Richard al III-lea, monarh englez între anii 1483 şi 1485, potrivit agerpres.ro.
ADN-ul lui Hitler a fost studiat pe baza unei bucăţi de material textil pătată cu sânge a canapelei unde el era aşezat când s-a sinucis, conform documentarului intitulat "ADN-ul lui Hitler. Proiectul unui dictator".
În luna mai 1945, când soldaţii aliaţi au scotocit refugiul lui Hitler din Berlin, unul dintre ei a decis să ia acasă o bucată de material de pe canapeaua pe care el îşi pusese capăt zilelor. Acea bucată de material a fost acum analizată riguros pentru a secvenţia ADN-ul dictatorului nazist.
Descoperirea sindromului Kallmann confirmă informaţii din înregistrările medicale de la închisoarea Landsberg, unde Hitler a fost deţinut în 1923, descoperite de cercetători germani în anul 2010. Conform acelor informaţii, un medic a certificat faptul că dictatorul nazist suferea de criptorhidie dreaptă, respectiv coborârea incompletă a unui testicul.
Potrivit experţilor medicali, până la 10% dintre persoanele cu sindrom Kallmann au şi micropenis, iar simptomul cel mai frecvent al afecţiunii este nivelul scăzut sau fluctuant de testosteron.
Documentarul prezintă detalii despre dezvoltarea sexuală a lui Hitler, o analiză despre strămoşii săi şi starea sa psihologică. "Dacă (Hitler) şi-ar fi văzut propriul profil genetic, aproape sigur s-ar fi condamnat singur la camera de gazare", susţine Turi King în documentar. Dincolo de această opinie, geneticiana subliniază că Hitler nu avea strămoşi evrei, contrar a ceea ce se speculase odată. Totuşi, mai remarcă ea, "genetica nu justifică nicidecum ceea ce (Hitler) a făcut".
Cine a fost Adolf Hitler?
Adolf Hitler a fost liderul (Führerul), sau dictatorul necontestat, al Germaniei din 1933, când a ajuns la putere, până la 30 aprilie 1945, când s-a sinucis în buncărul său din Berlin.
Născut în Austria în 1889, inițial nu a avut succes în viață, devenind semivagabond în Viena de dinainte de Primul Război Mondial. A fugit din Austria în 1913 și a servit în armata germană în timpul Primului Război Mondial. A devenit liderul Partidului Muncitoresc Național-Socialist German de extremă dreapta (cunoscut sub numele de Partidul Nazist) la începutul anilor 1920.
Hitler a susținut naționalismul radical și puncte de vedere virulent antisemite, bazate în mare parte pe falsul concept că evreii erau responsabili de înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial și că măreția Germaniei putea fi restabilită prin eliminarea evreilor și a altor rase inferioare, precum și a adversarilor politici ai nazismului și a altor elemente nedorite din societate.
Ideologia de bază a lui Hitler a fost definită în cartea sa, Mein Kampf (Lupta mea), publicată în 1925-1926, pe care a început să o scrie în închisoare, după eșecul Beer Hall Putsch (Puciul de la berărie) din noiembrie 1923.
Partidul Nazist
Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (NSDAP) a fost un partid politic german de extremă dreaptă fondat în 1920 după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial. Acesta a fost condus de Adolf Hitler din 1921 până în 1945.
Partidul a promis că va apăra valorile culturale germane împotriva influențelor evreiești-cosmopolite, că va anula prevederile dure ale [Tratatului de la Versailles] care demilitariza și impunea uriașe poveri economice Germaniei după Primul Război Mondial, că va proteja Germania împotriva presupusei amenințări a comunismului și că va reda Germaniei măreția sa de dinaintea Primului Război Mondial pe scena internațională, relatează aboutholocaust.org.
După declanșarea [Marii crize economice] din 1929-1930, Partidul Nazist a crescut de la 2,6% la alegerile parlamentare germane din 1928 până la a deveni al doilea cel mai mare partid politic din țară după alegerile din septembrie 1930, cu 18,3% din voturi. La alegerile din iulie 1932 a fost cel mai mare partid, obținând 37,3% din voturi.
După ce Hitler a fost numit cancelar al Germaniei în ianuarie 1933, Partidul Nazist a devenit dominant și, în curând, unicul partid și mișcare politică din Germania. Din 1949, Partidul Nazist este scos în afara legii în Germania.
Ce a fost Holocaustul?
Holocaustul a reprezentat încercarea Germaniei naziste, a aliaților săi și a altor colaboratori de a ucide evreii din Europa. În cei șase ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, persecuția și opresiunea sistematică, birocratică, sponsorizată de stat și organizată de guvern au dus la moartea a șase milioane de evrei europeni de pe întregul continent.
Persecuția evreilor în Germania a început în 1933, aproape imediat după venirea la putere a naziștilor. Cu toate acestea, uciderea sistematică, în masă, a evreilor a avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La început, acest lucru însemna ghetoizare și împușcări în masă în Europa Centrală și de Est. Apoi, între 1941 și 1945, au început deportările în centre de ucidere precum Auschwitz, Treblinka și Belzec, mai întâi din locații din Polonia ocupată și apoi din întreaga Europă ocupată. Această fază de ucidere sistematică a fost numită de naziști „Soluția finală a problemei evreiești”.
Cu toate acestea, în Uniunea Sovietică, evreii au fost uciși în cea mai mare parte prin împușcări în masă: aproape o treime din victimele Holocaustului au fost ucise acolo unde locuiau sau în apropiere, fără a fi duse în ghetouri sau lagăre. Nici căutarea de către naziști a victimelor evreiești nu a fost limitată la Europa: evreii din Tripoli au fost deportați la Bergen-Belsen, iar alții din Benghazi au fost trimiși într-un lagăr de muncă din Austria.
Comentează