Liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene se întâlnesc vineri la Bruxelles la un summit pentru relansarea economiei afectate de coronavirus. Se aşteaptă negocieri dificile, timp de două, chiar trei zile. Din februarie, astfel de evenimente au avut loc doar prin videoconferinţă, reaminteşte AFP potrivit Agerpres.
Agenţia începe trecerea în revistă a actorilor principali ai evenimentului cu cancelarul german Angela Merkel. De la 1 iulie, Germania deţine preşedinţia UE, iar politiciana de la Berlin va încerca să-şi convingă omologii să adopte planul de asistenţă în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde subvenţii nerambursabile pentru statele beneficiare. Acesta se adaugă bugetului multianual de 1074 miliarde de euro al Uniunii.
Confruntată cu criza, Merkel a încălcat o interdicţie nescrisă, acceptând împrumuturi la scară mare în numele Europei, pentru crearea unei datorii comune. Planul este inspirat de o inţiativă franco-germană care propunea ajutoare de 500 de miliarde de euro pentru ţările care au fost lovite cel mai puternic de epidemie.
"Preşedinţia prin rotaţie nu are un rol oficial, dar influenţa personală a Angelei Merkel şi a ţării sale creează o situaţie deosebită", a recunoscut un diplomat european.
Premierul olandez Mark Rutte este, după Brexit, cel mai proeminent în cadrul grupului celor patru ţări cunoscute ca 'frugale' - Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia, cărora li se alătură într-o oarecare măsură Finlada. Acestea nu contestă principiul relansării, dar au mai multe obiecţii privind modalităţile de implementare. Rutte, parţial răspunzător pentru eşecul summitului european pentru buget din februarie, este cel care va trebui convins; în ultimele zile, el a fost vizitat la Haga de mai mulţi lideri.
Summitul va fi un test pentru preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care va fi moderatorul reuniunii. În februarie, i s-a reproşat că nu a reuşit să îi dezbine pe "frugali" pentru a obţine un acord.
Datoria comună va fi expresia unei solidarităţi mai puternice între ţările mai fragile şi cele mai puternice. După unele opinii, un acord ar fi o piatră de hotar pe calea construcţiei europene. Mai concret, susţinerea celor mai greu încercaţi va permite să se limiteze fragmentarea pieţei unice, una din principalele cuceriri ale UE.
Pentru a ajunge la un acord, cei 27 trebuie să depăşească mai multe obstacole. Primul este reprezentat de valoarea totală a planului şi a bugetului pentru 2021-2027; este important şi raportul între credite rambursabile şi granturi.
"Frugalii" fac presiuni pentru un plan şi un buget cât mai reduse şi pentru cât mai puţine împrumuturi nerambursabile. Un punct dificil al negocierilor va fi controlul planurilor de reformă pe care trebuie să le prezinte statele pentru a obţine fondurile respective.
Primele beneficiare ar fi ţările din sudul Europei, în frunte cu Italia şi Spania, care ar urma să primească 172 de miliarde, respectiv 140 de miliarde de euro. Nordicii consideră că acestea fac şi cele mai mari cheltuieli.
"Promisiuni de reformă am mai auzit", a ironizat Rutte, reamintind reformele sistemelor de pensii sau ale pieţei muncii. Ţara sa a ridicat mult ştacheta, cerând ca astfel de planuri să fie validate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, şi nu de majoritatea calificată propusă de Michel.
Sudul poate miza însă pe mecanismul de corecţie de care beneficiază promotorii austerităţii, inclusiv Germania. Circa 20 de ţări, printre care Franţa, Italia şi Spania cer eliminarea acestor mecanisme care permit reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.
O altă problemă delicată este legarea fondurilor de respectarea statului de drept, o prevedere fără precedent în buget, contestată de Polonia şi Ungaria. Budapesta a ameninţat chiar cu exercitarea dreptului de veto, în condiţiile în care planul trebuie adoptat în unanimitate.
Analiză AFP - Actori, mize, blocaje şi şantaje la summitul european pentru relansare
Explorează subiectul
Articole Similare

730
Ministrul Dragoş Pîslaru ia apărarea premierului: "Nu Bolojan a dus România în gard. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău"
730

9
Suedia acordă Ucrainei un al treilea pachet PURL în valoare de 100 de milioane de dolari
9

38
Ludovic Orban: Recesiunea tehnică nu trebuie să panicheze pe nimeni; e rezultatul a 4 ani de trend descendent al economiei
38

1.687
Economistul Cristian Păun a tradus cifrele INS: Ce înseamnă recesiunea tehnică, care sunt implicațiile, cum și când se poate ieși?
1.687

35
Americanii suportă majoritatea tarifelor comerciale impuse de Donald Trump, arată un studiu economic
35

20
SUA autorizează cinci giganţi petrolieri să reia operaţiunile în Venezuela
20

13
Super anunță semnarea achiziției operațiunilor Maxbet din România și Malta
13

3.780
Traian Băsescu are soluția. Cum poate să iasă România din criză: 'Partidele nu au specialiști. Nu e o palmă venirea fondului'
3.780

3.036
Rareș Bogdan îl atacă în termeni duri pe Ilie Bolojan după intrarea României în recesiune: „Iei zece piei tot de pe calul care trage?”
3.036

1.384
Recesiunea tehnică, văzută de Nicușor Dan: „Nu e o surpriză. Economia încetinește de patru ani” / Mesaj și pentru politicieni
1.384

21
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere ultima şedinţă din această săptămână
21

1.324
INS respinge acuzațiile lui Marcel Ciolacu privind recesiunea tehnică: “Nu e nicio coafare a datelor!”
1.324

15
Creștere moderată a prețurilor de consum în SUA, sub prognoze
15

















Comentează