DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ANALIZĂ: Alegerile pentru președinția Ucrainei, un război al oligarhilor

Daily Sabah
Ucraina vot

Actorul de comedie Vladimir Zelenski, care le promite ucrainenilor o ”nouă viaţă fără corupţie” și actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, se poziţionează pe primele locuri după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, despre care analiștii spun că s-au transformat într-un război al oligarhilor.

Ziarul Financiar:

Duminică, primul tur al alegerilor prezidenţiale a făcut dintr-un actor plătit de o televiziune aparţinând lui Kolomoiski principalul concurent al preşedintelui Poroşenko la conducerea ţării. Kolomoiski este celebru pentru crearea şi finanţarea unor unităţi armate care luptă pentru Kiev în războiul armatei guvernamentale contra separatiştilor din regiunile Doneţk şi Lugansk şi că a ajutat la oprirea avansului rebelilor pro-ruşi.
De asemenea, miliardarul este implicat într-un scandal de o devalizare bancară.
Actorul-candidat la preşedinţie Volodymyr Zelensky ar deţine indirect, potrivit unei anchete a unor jurnalişti de investigaţie ucrai­neni, o vilă cu 15 camere în staţiunea italiană Forte dei Marmi, populară printre oligarhii şi poli­ticienii ruşi. Investigaţia arată că vila nu este decla­rată la autorităţile fiscale. Forte dei Marmi este cu­nos­cută ca „provincia Moscova“, scrie hromadske.ua.
Actorul de comedie Zelensky a devenit cunoscut pentru rolul unui profesor care devine pe neaşteptate preşedintele Ucrainei după ce o campanie de-a sa contra politicienilor corupţi devine virală, notează The Guardian. Spectacolul său de televiziune şi partidul care-l susţine poartă acelaşi nume: Servitorul Poporului.
Schimburile dure de focuri între Poroşenko şi Kolomoiski au început în 2015, când preşedintele unei Ucraine în război cu Rusia l-a demis pe baronul energiei din postul de guvernator al  Dnipropetrovsk, o regiune importantă pentru industria grea. Poroşenko a făcut acest pas după ce persoane înarmate suspectate că au acţionat la ordinul lui Kolomoiski au ocupat sediul din Kiev al unei companii petroliere de stat, Ukrnafta, şi al subsidiarei acesteia UkrTransNafta, potrivit BBC. Persoanele înarmate, despre care oligarhul a spus că sunt de la o firmă de securitate privată, au părăsit clădirea după ce guvernul de la Kiev a emis un ultimatum în acest sens. Kolomoiski a susţinut că gărzile au încercat să împiedice preluarea ilegală a Ukrnafta, unde acesta avea o participaţie considerabilă. Parlamentul Ucrainei a aprobat anterior amendamente la o lege a companiilor de stat  despre care experţii au spus că înlătură de tot controlul pe care Kolomoiski îl avea asupra Ukrnafta. Aceasta şi Chornomornaftogaz sunt singurele companii de stat de exploatare şi rafinare de petrol şi gaze naturale, prin urmare oferă o influenţă foarte mare. Un comunicat al preşedinţiei spune că Dnipropetrovsk ar trebui să rămână „un bastion al Ucrainei în Est“.(Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Deja însă e vorba doar de partea de Brexit care vizează ieşirea din UE, nicidecum viitoarele relaţii cu organismul comunitar, acolo unde premierul May a promis explicit demisia sa ca premier şi abandonarea acestei părţi către un nou Guvern, de principiu de hard-Brexiteri, dacă nu se schimbă majoritatea şi procesul nu intră în spaţiul alegerilor anticipate.
Parlamentul Britanic a votat şi contra acordului de retragere din UE
Parlamentul britanic a respins până şi componenta din acord care se referă la ieşirea din UE, cu toată jertfa premierului de a-şi oferi propriul cap pe tavă, dacă acordul este votat. Pe masă au ajuns mai toate cărţile premierului britanic, care se gândeşte deja la un al patrulea vot, de data asta promiţând că întregul proces al relaţiei viitoare cu UE va fi pasat Parlamentului, deci amanetează în acest proces nu numai soarta sa, demisia anunţată, ci şi pe cea a viitorului guvern conservator, obligat să privească din exterior dezbaterile privind viitorul acord cu UE, odată stabilită ieşirea pe baza acordului existent.
Până una-alta, Parlamentul britanic a preluat din nou, de data asta solid, hăţurile pentru Brexit. În măsura în care miercuri am avut voturi exploratorii care au acoperit toate opţiunile şi toate s-au soldat cu voturi negative - dar de data asta cu marje mici de eşec pentru un nou referendum şi pentru rămânerea în uniunea vamală - perspectivele de luni şi miercuri îngustează spaţiul de opţiuni şi promit compromisuri. Deja se vor include în discuţie moţiuni care combină cele mai agreate alternative ale Camerei, poate chiar miercuri un vot prin comparaţie între aceste opţiuni.
Chiar şi Guvernul May se gândeşte la o variantă care să combine votul pentru acord cu referendumul care să-l ratifice, referendum în care ar apărea şi întrebarea privind renunţarea la Brexit, ba chiar o variantă care să combine acordul de ieşire cu formula de negociere a rămânerii în uniunea vamală (fiind vorba despre cele mai populare opţiuni pentru Parlament). Încăpăţânarea doamnei May atinge cote paroxistice, ea fiind acuzată în plen că sacrifice ţara pe altarul continuării guvernării de către conservatori, că repetă la nesfârşit voturi pentru un acord respins catastrofal de trei ori, dar nu acceptă o revotare publică a Brexitului.(Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Președintele Klaus Iohannis a spus din nou, astăzi, că vom avea referendum pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare 2019. El a avertizat Guvernul să nu dea, până atunci, ordonanțe de urgență pe justiție și politică penală. Președintele a mai anunțat și noi consultări cu Parlamentul, pentru a lărgi aria de cuprindere a referendumului. „Ce cere preşedintele poate fi legitim pentru o bună parte a opiniei publice, dar nu are o bază constituţională şi legală, adică Constituţia prevede existenţa ordonanţelor de urgenţă şi nimeni nu poate împiedica Guvernul să le emită”, a explicat la Jurnalul de Seară politologul Cristian Pîrvulescu.
Cristian Pîrvulescu a spus că interdicţia cu valoare politică de genul acesta nu are nicio valoare, întrucât singura instituţie care poate decide e Parlamentul, fapt stabilit de Curtea Constituţională în mai multe rânduri.
Este legitimă cererea preşedintelui? În ceea ce priveşte această problemă, politologul a explicat că nu tot ce legitim e mereu legal şi că, de multe ori, ce e legal s-ar putea să fie ilegitim.
„Legalitatea se referă la conformitatea cu legea, care poate fi morală, imorală sau amorală. Legitimitatea se referă la acordul cetăţenilor cu cei care guvernează în diferite probleme. Acordul e de natură morală, filosofică, uneori poate fi în contradicţie cu democraţia.
Ce cere preşedintele poate fi legitim pentru o bună parte a opiniei publice, dar nu are o bază constituţională şi legală, în sensul în care Constituţia prevede existenţa ordonanţelor de urgenţă şi nimeni nu poate împiedica Guvernul să le emită”, a spus Cristian Pîrvulescu.
Potrivit acestuia, preşedintele face un avertisment retoric în contextul referendumului, a campaniei pentru referendum, avertizând partidul de guvernământ că riscă foarte mult în condiţiile în care va merge pe aceeaşi linie: „Referendumul nu mai poate fi oprit, deci soluţiile pe care majoritatea le are sunt limitate”.
Totodată, politologul a afirmat că o prezenţă redusă la vot favorizează partidele cu mecanism electoral semnificativ, PSD fiind primul din acest punct de vedere, care are acces la o populaţie formată din susţinători, clientelă politică sau din oameni dependenţi. Aceştia reprezintă o parte semnificativă din electoratul PSD care poate fi mobilizată şi va vota cum se va indica”.
Politologul a arătat că mai există o parte a opiniei publice, numeroasă, care nu participă la alegeri, dar pe care problemele etice în discuţie nu o lasă indiferentă: „Dacă se mobilizează, schimbă raportul de forţe”. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.