DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ANALIZĂ Câtă nevoie este de Casa Națională de Asigurări de Sănătate?

Sigla CNAS
000 de angajaţi şi cheltuieşte anual peste 90 mil. euro pentru administrare, dar calitatea serviciilor medicale nu creşte. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care administrează fonduri de aproximativ 5 mld. euro şi încheie contracte cu spitalele şi cu medicii în vederea finanţării acti­vităţii medicale, cheltuieşte anual peste 90 mil. euro pentru a funcţiona, cât bugetul celor mai mari patru spitale din Capitală. CNAS are în subordine casele judeţene de sănătate, iar cheltuielile proprii reprezintă aproximativ 2% din bugetul total de care dispune. Prin sumele pe care le are la dispoziţie, CNAS este una dintre cele mai puternice instituţii publice (după Casa de Pensii, cu un buget de anual de peste 11 mld. euro) şi are rolul central în sistemul de sănătate. Este o instituţie de sine stătătoare, condusă de un consiliu de administraţie, iar preşe­din­tele este numit direct de către primul-ministru. De-a lungul timpului, CNAS, sau Casa, cum este numită simplu în sectorul de sănătate, s-a dovedit o instituţie opacă, rezistentă la schimbare, iar conducerea sa a intrat în mai multe rânduri în conflict cu ministrul sănătăţii, care nu are niciun fel de control asupra sa şi nu îi poate influenţa deciziile.
În ultimii ani, mai mulţi miniştri ai sănătăţii au contestat activitatea instituţiei şi au vorbit fie despre desfiinţare, fie despre reorganizare. Până acum niciunul nu a reuşit să ducă la final această propunere. Chiar actualul ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vorbea în urmă cu un an despre activitatea birocratică a Casei, „care şi-a bătut joc de oameni“, vorbind şi el despre desfiinţare. În pofida sumelor de bani tot mai mari pe care le are la dispoziţie CNAS, calitatea ser­vi­ciilor medicale nu a avut o creştere propor­ţională. CNAS poate realiza controale în spitale sau la alţi furnizori de servicii medicale, dar nu poate numi sau destitui managerii acestora. Astfel, în teritoriu spitalele răspund atât în faţa casei de sănătate, cât şi în faţa direcţiilor de sănătate publică şi a autorităţilor locale (pentru cele descentra­lizate).   Cum se justifică cheltuielile mai mari de la un an la altul Cheltuielile pentru administrarea Casei s-au majorat de 3,5 ori în intervalul 2005-2014, până la aproximativ 424 mil. lei (94 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor instituţiei. În acelaşi interval, bugetul total al Casei s-a majorat de 2,5 ori. „Creşterile majore survenite în perioada 2005 - 2012 se regăsesc pe partea de cheltuieli de capital şi sunt aferente implementării Sistemului Informatic Unic Integrat, a car­dului naţional, a reţetei electronice şi a cheltu­ielilor de mentenanţă necesare acestui sistem. În perioada 2005 - 2013 cheltuielile de personal au deţinut o pondere semnificativă datorită majorării salariilor în baza actelor normative specifice funcţionarilor publici şi a plăţilor hotărârilor judecătoreşti conform OUG 71/2009“, a fost răspunsul trimis pe e-mail de biroul de presă al CNAS la întrebările ZF. Cele mai mari cheltuieli ale instituţiei sunt cele cu personalul (aproape 40% din total). În cadrul CNAS sunt 267 de angajaţi (organi-grama prevede 296 de posturi, dar nu sunt toate ocupate), iar în casele judeţene lucrează 2.786 de persoane (dintr-un total de 2.990). În ultimii 14 ani, principalul proiect al CNAS a fost informatizarea, care nici până acum nu a fost finalizată, deşi fondurile cheltuite au trecut de 100 mil. euro. Infor-matizarea presupune implementarea siste-mului informatic unic integrat (SIUI – o bază de date cu furnizorii si raportările acestora), a reţetei electronice, a cardului de sănătate şi a dosarului electronic. Până acum au fost implementate SIUI şi reţeta electronică, însă au existat furnizori care au spus că funcţio­nează cu dificultate. Apar tot mai multe cazuri de spitale în care condiţiile sunt foarte proaste, cum a fost cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, care are un contract cu casa judeţeană de sănătate de peste 23 mil. euro.   Cine conduce de fapt CNAS Casele de asigurări de sănătate au început să funcţioneze din 1999, an în care s-a implementat cea mai amplă reformă din sistemul de sănătate. Până la această dată sistemul de sănătate era coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti. La nivel central, CNAS este condusă de consiliul de administraţie, format din 7 membri (trei numiţi de Guvern, unu de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, unu de Uniunea Generală a Industriaşilor din România, unu de Preşedinţie şi unu de către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice). Două posturi sunt vacante. La momentul constituirii, s-a avut în vedere faptul că CNAS administrează bani privaţi, iar conducerea instituţiei ar trebui să revină celor care contribuie -  angajaţii, companiile şi diferitele ministere – prin intermediul consiliului de administraţie. De-a lungul timpului însă, consiliul de administraţie a suferit modificări, numărul membrilor fiind restrâns de la 17 la 7. preluare: Ziarul financiar 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.