Premium
România nu are doar beneficii de la urma banilor alocați de Uniunea Europeană pentru pandemie. Liderii UE şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, în a cincea zi a summitului de la Bruxelles, la un acord menit să relanseze economiile afectate de criza coronavirusului, fiind de acord să împrumute și să cheltuie sute de miliarde de euro în următorii ani și să-i înapoieze din noi taxe.
Dincolo de optimismul inițial, autoritățile române trebuie să țină cont cont de prevederile acordului, care vor crea noi probleme peste cele pe care România le are deja, conform Mediafax.
Întâi, ce au decis mai exact liderii europeni?
Cheia acordului este un element nou în procesul de elaborare a politicilor UE: Comisia Europeană va împrumuta masiv din piață și va aloca țărilor care au cel mai mult nevoie de stimulente economice sume importante în mod direct, în loc să le împrumute.
Liderii UE au convenit că Comisia va împrumuta 750 de miliarde de euro folosindu-se de ratingul triplu A al uniunii. Din aceasta, ar urma să acorde 390 de miliarde de euro în subvenții și 360 de miliarde de credite ieftine.
Subvențiile obligă blocul să genereze numerar pentru rambursarea împrumutului până în 2058 Așa că liderii europeni au convenit că Germania, Suedia și Olanda vor pierde rabatul pe care îl au în prezent la valoarea TVA pe care o dau UE.
În al doilea rînd țările UE vor impune o taxă pentru plasticul nereciclat și vor transfera veniturile către UE.
Începând cu 2023, va fi impusă o taxă pe mărfurile importate în UE din țări cu standarde de emisii de carbon mai mici decât blocul.
Impozitul pe tranzacțiile financiare este o altă opțiune, precum este obținerea unor bani din extinderea sistemului de comercializare a emisiilor la sectoarele maritim și aeronautic.
Astfel de noi taxe vor fi alocate în mod expres la rambursarea celor 750 de miliarde de euro împrumutate.
Subvențiile vor fi acordate țărilor care prezintă planuri menite să le consolideze potențialul de creștere, să creeze locuri de muncă și să genereze economii rezistente din punct de vedere economic și social. De asemenea, planurile trebuie să facă economiile mai ecologice și să majorezze gradul de digitalizare al acestora, dar și să fie în conformitate cu recomandările anuale ale Comisiei.
Alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorități a guvernelor UE și va fi legată de repere și obiective. Dacă vreun guvern al UE crede că respectivele obiective nu au fost îndeplinite, poate cere liderilor UE o dezbatere în termen de trei luni.
Banii vor fi, de asemenea, legați de respectarea statului de drept - o problemă pentru Polonia și Ungaria. Dar va exista o anume marjă politică: dacă Comisia decide că există „deficiențe generalizate în buna guvernare a autorităților din statele membre în ceea ce privește respectarea statului de drept”, poate propune măsuri care ar trebui să obțină sprijinul majorității guvernelor.
Pentru a-și asigura sprijinul pentru planul de redresare, contributorii neți la bugetul UE, cum ar fi Olanda, Suedia, Austria, Danemarca și Germania, vor primi rabaturi suplimentare legate de sumele vărsate anual la UE, pe baza dimensiunilor economiilor lor.
Ce spun autoritățile române?
Pentru premierul Ludovic Orban pentru moment, situația este roz. „Apreciez în mod deosebit rezultatele și abilitatea remarcabilă a președintelui, care a reușit un rezultat remarcabil pentru România, a declarat Ludovic Orban, după ce liderii statelor UE au ajuns la un acord privind bugetul 2021-2027 şi asupra Fondului de relansare economică post-pandemie. ..Viitorul sună bine pentru România și pentru Europa. După zile de negocieri febrile a ieșit fumul alb și Consiliul European a luat deciziile mult așteptater de cetățenii țărilor din UE. Mulțumită eforturilor deosebite duse de președintele Iohannis, România va beneficia în următorii ani de sume de care nu a beneficiat niciodată - aproape 80 de miliarde de euro”, a declarat la începutul ședinței de guvern Ludovic Orban.
Premierul a mai spus că România va trebui să accelereze toate procedurile pentru pregătirea acordului de parteneriat privitor la bugetul UE.
Ce nu spune premierul este că liderii comunitari vor aloca banii, dar vor urmări îndeaproape și respectarea condițiilor legate de alocări (citam - „Alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorități a guvernelor UE și va fi legată de repere și obiective”), precum și de repere ecologie, digitale, de taxele pe reciclarea plasticului și toate celelalte condiții de alocare a banilor.
România, un campion al infrigmenturilor pe ecologie, reciclare și energie verde, dar și o codașă la digitalizare, are mult de muncă pentru a primi banii și a dovedi că a meritat să-i primescă.
În context, să amintim și un răspuns recent al ministrului Finanțelor la o întrebare a MEDIAFAX, legată de un eventual credit pe care România l-ar putea angaja pentru a depăși criza. Ministrul Florin Cîțu a răspuns atunci că nu ar angaja un credit de la o instituție care impune condiții, așa cum este FMI.
Întrebarea este cum se va împăca ministrul cu toate solicitările UE. Sigur că o economie rezistentă, curată, digitalizată este un demers care se regăsește permanent în discursul politicienilor, indiferent de culoarea politică. Dar între discurs și fapte a fost mereu o prăpastie pe care politicienii nu au mai trecut-o.
