Premium
Parlamentul a respins și cea de-a doua candidatură la funcția de premier, desemnată de președinta Maia Sandu. Candidatul Igor Grosu nici nu a apucat să-și prezinte în Legislativ echipa și programul de guvernare. Subiectul nu a ajuns să fie examinat din lipsă de cvorum, după ce deputații PSRM și ai platformei Pentru Moldova au părăsit sala plenului, transmite Zugo.
Potrivit Constituției, unul dintre temeiurile de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate este dizolvarea Parlamentului care respinge doi candidați la funcția de prim-ministru. Se întrunesc însă condițiile legale pentru a provoca anticipatele?
Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni.
La Președinție urmează consultări cu fracțiunile parlamentare
„Norma constituțională – pentru că legea fundamentală are prioritate în ierarhia juridică – stabilește că conform art. 85 (2) din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă nu a fost învestit Guvernul după două solicitări, în termen de 45 de zile de la prima solicitare”, a spus Alexandru Arseni pentru ZUGO.
Potrivit expertului, acest lucru „se încadrează plenar. în art. 85 (1) din Constituție, care stabilește că șeful statului este obligat să consulte fracțiunile parlamentare, dar obiectul discuției poate fi doar unul: de a clarifica care circumstanțe, motive și argumente au servit pentru deputați ca temei să nu acorde votul de încredere solicitat de către candidatul la funcția de prim-ministru desemnat constituțional și recunoscut de Curtea Constituțională (CC), conform art. 98 (3)”.
Un eventual decret de dizolvare a Parlamentului urmează a fi examinat de Curtea Constituțională
Conform expertului, „dacă aceste motive sunt neîntemeiate, poartă un caracter subiectiv și de interes (n. r. – motivele prezentate de reprezentanții fracțiunilor parlamentare), președintele R. Moldova emite, după consultarea fracțiunilor parlamentare (procedură absolut obligatorie), decretul despre dizolvarea Parlamentului”.
„Decretul, împreună cu declarațiile din plenul Parlamentului, expunerea de motive, stabilite în stenogramele ședinței Parlamentului și a celei de consultare a fracțiunilor parlamentare, se transmit la CC, care, conform art. 135 (1), lit. f), constată circumstanțele de dizolvare a Parlamentului”, explică Arseni.
„Dacă CC stabilește că aceste circumstanțe întrunesc prevederile constituționale de dizolvare, declară decretul constituțional, iar Parlamentul se dizolvă și se stabilesc alegeri anticipate.
În cel de-al doilea caz, CC declară neconstituțional decretul, și atunci procedura se ia de la început: de consultare a fracțiunilor parlamentare și de desemnare a candidaturii la funcția de premier”, mai spune Alexandru Arseni.
Socialiștii, fără șanse la CC? Arseni: La constituționalitatea desemnării Nataliei Gavrilița nu se mai întoarce nimeni
În încercarea de a evita posibilitatea declanșării anticipatelor, deputații socialiști au depus la CC o sesizare prin care contestă legalitatea desemnării Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de premier.
În cazul în care Curtea va declara neconstituțional decretul de desemnare a Nataliei Gavrilița, respingerea candidatului Igor Grosu ar fi considerată prima tentativă eșuată de învestire a unui Guvern.
Acest scenariu, însă, este considerat improbabil de către expertul constituțional.
În opinia sa, sesizarea depusă miercuri de socialiști la CC nu are sorți de izbândă, din motiv că au fost epuizate procedurile legate de desemnare a candidatei, precum și adresarea acesteia în Parlament prin prezentarea programului și echipei guvernamentale.
„Desemnarea dnei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de premier, care a prezentat în Parlament programul și echipa guvernamentală, și Parlamentul a luat în dezbateri, a respectat art. 98 (2), (3) și nu a acordat vot de încredere, s-a epuizat.
Gata. Toate procedurile constituționale au fost epuizate și aceasta se consideră prima tentativă eșuată de învestire. La ea nu mai revine nimeni”, a adăugat constituționalistul.
Anticipatele: cine (nu) le vrea
Amintim că Președinția a anunțat ca prioritate desfășurarea de alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova, motivul principal invocat fiind că actuala legislatură a Parlamentului conține prea multe elemente corupte și nu corespunde voinței cetățenilor.
Poziția Maiei Sandu este împărtășită, în principal de fracțiunea parlamentară PAS.
De cealaltă parte, împotriva anticipatelor sunt fracțiunea PSRM și platforma Pentru Moldova, care au oficializat o majoritate parlamentară care l-a propus la funcția de prim-ministru pe socialistul Vladimir Golovatiuc.
Aceștia susțin că Republica Moldova are nevoie în prezent de un Guvern capabil să rezolve criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, iar alegerile anticipate urmează a fi organizate după îndeplinirea acestui deziderat.
