DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: Cea mai mare amenințare pentru economia globală

youtube
criza economica, economie

Încetinirea economiei chineze dă peste cap calculele guvernelor din întreaga lume dar și planurile de afaceri ale companiilor cu afaceri internaționale, iar aceasta reprezintă, potrivit analiștilor, cea mai mare amenințare pentru economia globală.

Ziarul Financiar:

Economia Chinei încetineşte, iar acest lucru reprezintă cea mai mare ameninţare pentru economia globală, după cum a remarcat The Washington Post. Rolul de motor de creştere şi expansiune al pieţei chineze pentru companii din întreaga lume face ca până şi o răcire modestă a pieţei chineze să devină o problemă majoră pentru ţările al căror avans este legat de creşterea chineză. Niciun brand internaţional nu poate ignora perspectivele economice ale Chinei. Această ţară a reprezentat 16% din economia globală în 2018. Dezvoltarea rapidă şi cei 1,4 miliarde de consumatori ai săi au ajutat economia chineză să ajungă la o contribuţie de circa 30% la creşterea economică globală în ultimul deceniu, chiar dacă expansiunea internă a încetinit, notează The Wall Street Journal.
Comerţul Chinei s-a prăbuşit la sfârşitul anului trecut, atât exporturile (-4,4%), cât şi importurile (-7%) scăzând în mod neaşteptat în decembrie, după o lună noiembrie slabă. Declinul cererii interne şi externe ilustrează slăbiciunea celei de-a doua economii ca mărime din lume şi erodează poziţia Beijingului în condiţiile în care acesta negociază un final al războiului comercial cu SUA.
Acest conflict a lovit încrederea companiilor, şi nu doar a celor din China. Producţia sectorului manufacturier a fost afectată în mod deosebit. Indicatorii producţiei şi ai încrederii pentru Europa, SUA şi Asia evoluează slab.
Vânzările de maşini şi piese din China au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimii 28 de ani, după expirarea unor facilităţi fiscale, ar trebui să arate datele statistice, nepublicate încă, notează Financial Times.
„Dispoziţia de a cumpăra produse scumpe, cum ar fi maşinile, s-a redus substanţial“, spune Louis Kuijs, analist la Oxford Economics. Sectorul auto reprezintă circa 5% din PIB-ul chinez şi 30% din piaţa globală. Declinul este unul din multele semne că piaţa internă a Chinei nu mai poate reprezenta un motor de creştere pentru multinaţionalele care se confruntă cu saturarea cererii pe piaţa de origine. Un alt semn este piaţa imobiliară, barometrul suprem al încrederii consumatorilor chinezi. Divizia imobiliară a conglomeratului China Merchants Group a anunţat recent că oferă câte un BMW oricui om care cumpără un apartament în zona industrială a Shanghaiului, un oraş cu o populaţie cât o ţara europeană. Autorităţile de regle­mentare a pieţei au atacat rapid strategia. Oferta a fost retrasă. În Beijing, dezvoltatorii care ce­reau până nu demult un avans de 30% acceptă acum depozite de 10% pentru a-i încuraja pe cumpărători. „Cred că de data aceasta este di­ferit. Cred că de data aceasta cumpărătorii nu mai au bani“, spune un agent imobiliar. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Marţi începe în Franţa marea dezbatere naţională, născută ca urmare a crizei vestelor galbene.Cu puţin timp înainte ca dezbaterea să fie deschisă, preşedintele Emmanuel Macron se adresează francezilor prin intermediul unei scrisori. Ïn ea se află 30 de întrebări ce ar trebui discutate în această dezbatere naţională despre care preşedintele atenţionează că nu este un referendum. Preşedintele va străbate în aceste două luni Franţa pentru a se întâlni şi discuta direct cu aleşii locali dar şi cu alegătorii.
La două luni de la începutul crizei declanşate de «Vestele galbene», preşedintele prezintă o scrisoare ce are drept scop încadrarea subiectelor ce se vor afla în centrul dezbaterii naţionale. Preşedintele cere francezilor să discute toate subiectele concrete ce ar putea să le amelioreze cotidianul. Niciun subiect nu este interzis, precizează şeful statului şi adresează chiar el 30 de întrebări din domenii diverse: impozite, migraţie, laicitate, democraţie participativă şi chiar ecologie.
La fel de multe subiecte sunt şi în centrul crizei iscate de «Vestele galbene». Dar, preşedintele aminteşte că a fost ales cu un proiect căruia doreşte să îi rămână fidel.
Confruntat cu cererile repetate de justiţie fiscală şi socială, preşedintele îi întreabă pe francezi cum poate să facă fiscalitatea eficace şi ce impozite ar trebui scăzute cu prioritate şi explică: «un mare număr de persoane plătesc un impozit pe venit, de multe ori unul greu, dar care reduce inegalităţile. Dar, cu el se achită serviciile publice».
Preşedintele susţine că nu va reveni la acele măsuri luate deja pentru a încuraja investiţiile deoarece numai ce au fost votate şi de abia ce încep să îşi arate roadele. Parlamentul le va evalua, de manieră transparentă.
Emmanuel Macron atenţionază însă că nu se vor putea scădea impozitele fără să fie reduse cheltuielile publice. Motiv pentru care întreabă francezii dacă ar trebui închise anumite servicii publice în cazul în care sunt prea scumpe comparativ cu utilitatea lor. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

De necrezut cu ce viteză şi sub ce presiune întregul establishment american - desemnat de Preşedinte drept mult-hulitul deep state - statul profund, folosit şi pe la noi pentru a susţine eticheta electoralistă de „stat paralel“ – a reuşit să creioneze şi să umple de conţinut, practic peste noapte, o strategie americană pentru regiune.
De la o zi la alta, practice, administraţia americană a creat o doctrină Trump – calchiată după Doctrina Reagan, cursa înarmărilor şi secătuirea de resurse economice a Rusiei în acest proces, înglodând-o în Siria ca în Afganistan, între 1979-1989 – o retragere condiţionată din Siria cu atingerea tuturor obiectivelor şi limitarea costurilor, precum şi crochiuri de soluţii de pace în Siria, relaţia israeliano-palestiniană, Irak, Afganistan şi Golf. Nu sunt documente finale, crochiurile suportă ajustări, de aici, poate, şi relativa incoerenţă şi diferenţele de abordare între componentele administraţiei, tocmai pentru că timpul pentru coeziune, convergenţă şi detalii a lipsit pentru a avea acelaşi discurs între Preşedintele Trump şi Administraţia sa de la Casa Albă, Consiliul pentru Securitate Naţională (NSC) şi consilierul pentru Securitate Bolton, Departamentul de Stat şi Secretarul de Stat Pompeo, respectiv Pentagon şi Armata americană.
Totuşi, e de remarcat această realizare deosebită, care vine cu câteva teme majore: Doctrina Trump aşezată pentru a bloca sau îndigui aspiraţiile Rusiei de hegemon şi putere care să acopere vidul creat de retragerea trupelor americane, reconstruirea relaţiei cu Turcia şi menţinerea sa angajată cu soluţiile în spaţiul occidental, prin particularităţile şi interesele sale vitale, condiţionalităţile şi cele 5 puncte ale retragerii americane din Siria, ordonată, aşezată şi fără termene, în final. Astfel, maxima complicaţie şi nodul gordian sirian trebuie să menţină Turcia departe de combinaţia din formatul Astana cu Rusia şi Iran, în timp ce trebuie să trateze nuanţat problematica multiplilor actori şi tendinţe reunite în Siria, cu precădere pe cea a recentei alianţe israeliano-arabe, care discută reenergizarea lui Bashar al Assad pentru contracararea Iranului şi influenţei turce în Siria, postura majoră a kurzilor şi perspectivele păcii în Siria. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.