Premium
Liderul USR Dan Barna insistă pe tema organizării alegerilor anticipate, aceasta fiind de altfel una dintre condițiile puse în schimbul susținerii Guvernului Orban la votul de învestitură din Parlament, ceea ce nu spune însă liderul USR este că în cadrul constituţional din România sunt imposibil de organizat astfel de alegeri, se arată într-o analiză din Adevărul.
Adevărul:
Dan Barna, şeful USR, s-a sucit. Acum votează investirea guvernului Orban, deşi zilele trecute o voia pe Dăncilă încă 3-4 luni la guvernare, iar votul pentru guvernul Orban era condiţionat de votarea în parlament, luni şi marţi, a patru proiecte legislative. Dintre care unul, fără penali în funcţii publice, necesita schimbarea Constituţiei. Tot luni şi marţi? Iar USR nu are mandat să scoată România din criză.
Vine la guvernare la masa pusă, după ce România a fost scoasă din criză. De alţii. Acordul dintre PNL şi USR presupune 16 măsuri, fără să existe garanţia că vor putea fi puse în operă de un guvern tranzitoriu, fără majoritate parlamentară. Majoritatea parlamentară este dată în viitor de PSD şi Pro România. Eventual se alătură şi UDMR. Dacă nu vor aceste trei partide, nu trece nimic prin parlament. Iar ca guvernul să-şi asume răspunderea, să pice în parlament, şi să rămânem iarăşi fără guvern valid, timp de câteva luni, nu este o socoteală normală, când ţii cont de interesele ţării.
Alegeri anticipate
Una dintre condiţiile puse de USR în acordul cu PNL o reprezintă reluarea discuţiilor despre alegeri anticipate, imediat după prezidenţiale. Dl Barna insistă pe acest subiect, fără să priceapă că în cadrul constituţional din România sunt imposibil de organizat astfel de alegeri. Îi mai explicăm încă odată, poate pricepe.
Dl Barna zice să se încheie un acord politic care să prevadă alegeri anticipate. Între cine? Cine va semna acest acord? Că nu poate obliga PNL sau preşedintele toate partidele să semneze un astfel de acord. Fără voinţa PSD, Pro România, UDMR, nu există acord. Va fi semnat, poate, de către PNL, USR, şi cam atât. Dar să zicem că, printr-o minune, semnează toate partidele acest acord. Ce garantează că parlamentarii, la un vot secret, îşi ascultă şefii de partid şi votează să plece acasă, renunţând la toate avantajele funcţiei de parlamentar şi la pensiile special obţinute, după un mandat întreg? Nimic. În mod sigur nu va exista o majoritate de parlamentari care să voteze ca parlamentul să se dea singur jos. Este aşa de greu de priceput?
Mai spune dl Barna. După ce cade guvernul Orban (Cum? Prin demisie sau asumarea răspunderii care să nu treacă?), preşedintele numeşte „de formă” doi premieri care să nu treacă în parlament, şi gata avem anticipate. Iarăşi constatăm că dl Barna nu cunoaşte Constituţia. Deşi este candidat la prezidenţiale. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Croaţia a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru intrarea în zona de liberă trecere Schengen la şase ani de la aderarea la UE, dar la fel au primit în 2011, la patru ani de la aderare, şi România şi Bulgaria, dar aceste ţări nici acum nu sunt acceptate de unele din colegele lor comunitare în spaţiul de trecere fără controale vamale. Iar această liberă trecere este obstrucţionată de câţiva ani de state importante, cum ar fi Germania, Austria, Franţa şi Danemarca.
Anul trecut, preşedintele Comisie Europene Jean-Claude Juncker a sugerat că România ar putea deveni membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen până la sfârşitul mandatului său, care expiră luna aceasta.
El a susţinut mereu fără rezerve creşterea Uniunii Europene, atât intern, prin extinderea spaţiului Schengen şi a zonei euro, cât şi extern, prin includerea altor state. Însă octombrie a adus un cadou Croaţiei, care a primit de la CE o evaluare pozitivă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de intrare în Schengen.
Politicienii croaţi aflaţi la guvernare s-au grăbit să anunţe un succes al Croaţiei, o mică economie est-europeană în care relieful dominant este litoralul, iar principalul motor este turismul. România şi Bulgaria nu sunt încă membre din cauza opoziţiei unora din statele marcante ale Uniunii, cum ar fi Germania, Austria şi Olanda, care se opun invocând motive ce ţin de corupţie şi nerespectarea statului de drept. În cazul Croaţiei, o barieră ar putea fi pusă de un stat vecin cu care are o dispută legată de graniţe - Slovenia. Apartenenţa la spaţiul Schengen este considerată unul din avantajele intrării în UE. Există numeroase studii care arată că libertatea de circulaţie între statele UE, fără obligaţia verificării la graniţe, încurajează angajările transfrontaliere şi mai ales comerţul, cu efecte benefice asupra creşterii economice.
Principalul câştig este timpul. Pe aceste studii s-a pus accentul în special în 2015-2016, o perioadă critică pentru spaţiul Schengen, subminat tocmai de cei care blochează astăzi intrarea României şi Bulgariei. În septembrie 2015, Germania a reintrodus controale la graniţe din cauza numărului fără precedent de refugiaţi care încercau să intre în ţară. Franţa a făcut acelaşi lucru după atacurile teroriste din Paris. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Turcia, Assad și Rusia par a fi principalii câștigători ai celor mai recente evenimente din Siria. Ankara a obținut satisfacție în ceea ce privește principala sa revendicare, îndepărtarea forțelor kurde de la granița sa, în timp ce Moscova este mai mult ca niciodată într-o poziție de forță pentru a impune o rezolvare a crizei siriene în avantajul regimului Bashar al-Assad, scrie AFP.
Turcia, care controla deja zone întregi din nordul Siriei în urma a două precedente operațiuni la vest de Eufrat, își va extinde prezența la estul fluviului prin "zonei de securitate" cu o lungime de 120 km și o adâncime de 30 km între localitățile Tal Abyad și Ras al-Ain, de unde a alungat combatanții kurzi din YPG (Unitățile de Protecție a Poporului).
Prezența armatei regimului sirian, chemată în sprijin de YPG, în alte sectoare ale graniței împiedică totuși Ankara să extindă această zonă la 450, așa cum a avut intenția.
Potrivit acordului încheiat marți între președinții turc Recep Tayyip Erdogan și rus Vladimir Putin la Soci, Moscova s-a angajat să asigure plecarea YPG din aceste sectoare, în coordonare cu armata siriană, pentru a menține combatanții kurzi la cel puțin 30 km de granița turcă.
Acordul prevede crearea de patrule comune ruso-turce în aceste zone ale graniței, pe o adâncime de 10 km, începând cu 29 octombrie.
Acest acord ajută puternic armata siriană, arată Fabrice Balanche, expert în probleme siriene la Universitatea din Lyon.
"Armata siriană reia controlul asupra întregului Nord-Est sirian, cu excepția fâșiei de teritoriu dintre Ras al-Ain și Tal Abyad, care este sub ocupație turcă. Assad recuperează o treime din teritoriul său fără să tragă un singur foc de armă".
Cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții?
Dacă Turcia pare principalul învingător pe termen scurt, Moscova și regimul sirian vor obține cele mai mari câștiguri în urma ofensivei Turciei și a acordurilor care au urmat, afirmă analiștii.
Combatanții kurzi YPG, abandonați de Statele Unite, deși au fost un partener esențial în lupta împotriva jihadiștilor din gruparea Stat Islamic (SI), și în curs de a intra sub tutela Damascului și a Rusiei, apar drept marii perdanți. La fel ca și Washingtonul, care a retras marea parte a trupelor și a lăsat câmp liber rușilor. (Mai multe detalii AICI)
