Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Hostiuc pe tema lansării unei noi aplicații prin care se transparentizează câștigurile salariale din România în funcție poziția, vechimea și chiar zona geografică în care angajatul își desfășoară activitatea.
Ziarul Financiar:
eJobs, cel mai mare site de recrutare de pe piaţă, a lansat o aplicaţie, Paylab, unde poţi să îţi introduci poziţia, vechimea, regiunea în care lucrezi şi salariul net, cu toate beneficiile şi poţi să afli dacă salariul tău este peste piaţă sau sub piaţă.
În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager. În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare.
Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Cei doi lideri s-au întâlnit dar au vorbit cu presa mai puţin de 15 minute şi doar înainte de întâlnire, după ce doamna Merkel comunicase că nu are aşteptări fantastice, pentru ca după reuniune doar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, să anunţe că nu s-a ajuns la nici o înţelegere.
Pe de alte parte, printre uşile întrunirii, unii analişti subliniază că discuţia a vizat cu precădere Nord Stream 2 şi posibilitatea construcţiei a încă două conducte anul viitor, pentru ca pe aici să circule toată cantitatea de gaze destinată Europei, să mai şi crească şi să poată asigura, din surse noi, şi în viitor această interdependenţă ruso-germană, pe linia consumului şi pieţei de gaz. Totul cu costuri majore pentru statele care sunt dependente şi sunt aprovizionate de către Rusia prin conducta ucraineană.
De aici s-a iscat şi marea întrebare: este pregătită Republica Moldova să funcţioneze fără gazul provenit din Rusia?
We agree to disagree
Orice întâlnire la vârf se realizează după ce temele esenţiale se discută la nivelele inferioare şi se dezbat la nivel tehnic şi politic pe fiecare dimensiune în parte. Apoi când există o masa critică de înţelegeri parcurse, când există doar divergenţe care ţin de deciia politică de vârf, nu de mandatele restrictive ale diplomaţilor, atunci aceste teme se regăsesc pe agenda liderilor de prim plan. Excepţia sunt întâlnirile multinaţionale, unde regulile sunt nuanţate, iar consensul cerut e construit şi de reprezentanţii organismelor acelei organizaţii internaţionale. Nu este cazul la întâlnirea Putin-Merkel - intervenită la mult timp după precedenta, dinainte de martie 2014, la anexarea Crimeei - aici a fost o întâlnire pur bilaterală.
Ce s-a discutat atunci la Meseberg şi care a fost scopul întâlnirii? Pe linii formale, oficiale, venite din ambele părţi, am aflat agenda generală: Siria, Ucraina, Iran, Nord Stream 2. În ordine diferită, după cum ne spun analiştii, pentru că Germania a plasat în prim plan Ucraina, fiind mai puţin interesată să plătească reconstrucţia Siriei lui Assad şi preocupată de sancţiunile anunţate de SUA, după 4 noiembrie 2018, pentru firmele care fac afaceri cu Iranul, după ieşirea din acordul nuclear. (Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
Runda următoare din disputa comercială SUA vs. China: ambele ţări impun noi taxe vamale punitive în valoare de miliarde de dolari. SUA vor să-şi protejeze astfel economia, dar de suferit au mai ales IMM-urile americane.
În curând, nimeni nu va mai putea înşela Statele Unite ale Americii. Aşa a proclamat preşedintele Donald Trump la ultima sa apariţie electorală în West Virginia. SUA ar fi permis pentru prea multă vreme să fie luate de fraiere. Un mesaj transmis mai ales în direcţia Chinei în aceste zile.
Joi (23.08.2018) au intrat în vigoare noi taxe vamale americane la importurile chineze în valoare de 25%. Volumul total al măsurilor punitive impuse de Washington se ridică de această dată la 16 miliarde de dolari. Taxele vamale american afectează mai ales importurile chinezeşti de piese de schimb industriale, substanţe chimice, plastic, motociclete şi trotinete electrice. Reacţia Beijingului a fost promptă. Conducerea chineză a impus taxe vamale la valoare şi volum similare împotriva importurilor americane. Este vorba mai ales de benzină, automobile, oţel şi aparatură medicală.
Comerţ inegal
Pe Donald Trump îl deranjează mai ales deficitul comercial ridicat al SUA faţă de China. În 2017, Republica Populară a exportat mult mai multe produse în SUA decât a importat de acolo. Deficitul pentru americani se ridică la 375 de miliarde de dolari. Practicile comerciale incorecte ale chinezilor ar fi de vină pentru acest dezechilibru, acuză Trump.
Noile taxe vamale punitive fac parte dintr-un pachet adoptat de administraţia de la Washington deja la mijlocul lui iunie. Potrivit planului, primele taxe punitive împotriva Chinei au intrat în vigoare în iulie, în valoare de 34 de miliarde de dolari. Măsurile aplicate acum fuseseră suspendate în primă fază, după ce firmele americane au exprimat temeri cu privire la efectele acestui război comercial. (Mai multe detalii AICI)
