DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză incendiară! Alina Mungiu-Pippidi a prezentat în detaliu câștigătorul duelului Kovesi-Toader: Ce s-ar putea întâmpla mai departe

AlinaMungiuPippidi

Alina Mungiu-Pippidi l-a criticat dur pe ministrul Justiției, în contextul disputei cu șefa DNA de la CSM. "Conferința de presă a ministrului Toader a fost jalnică din punct de vedere a comunicării, dar omul a apucat să își prezinte argumentele, care au făcut impresie mai mare puse laolaltă decît separat. A fost un dezastru că textul în română și în engleză nu a fost imediat accesibil (cel în engleză o exista măcar azi?)", a scris politologul pe site-ul Romaniacurata.ro. Cu toate acestea, Alina Mungiu-Pippidi a prezentat detaliile meciului dintre Laura Codruța Kovesi și Tudorel Toader și a anunțat care arr putea fi urmările, după decizia de la CSM.

"Mare păcat că toată lumea are prejudecăți și ca atare o opinie dinainte formată despre meciul dintre Tudorel Toader și Codruța Kovesi, care devine astfel doar încă o rundă a luptei politice de la noi. Pentru că deși adevărul nu este sută la sută de partea cuiva, chiar procentele minoritare pot arăta adevăruri importante pentru justiția noastră, dacă ne păstrăm ideea constructivă că trecem prin circul ăsta ca să îmbunătățim ceva, nu urmărim doar că e mai pasionant ca un meci oarecare. Scriu ca atare cele ce urmează în acest spirit, pentru partida minoritară, niciodată cîștigătoare în alegeri sau așteptînd vreo recompensă, a statului de drept, a celor care pun regulile și aplicarea lor imparțială mai presus de tabere, de partide și de persoane. Ca atare fac aici o sinteză în argumente pro-Toader, argumente pro-Kovesi, și un scurt comentariu despre stil și argumentare, cu care și încep.

Conferința de presă a ministrului Toader a fost jalnică din punct de vedere a comunicării, dar omul a apucat să își prezinte argumentele, care au făcut impresie mai mare puse laolaltă decît separat. A fost un dezastru că textul în română și în engleză nu a fost imediat accesibil (cel în engleză o exista măcar azi?). Juriștii români sunt prolicși și termină rapoartele tîrziu, că scriu mult și prost: aceeași situație cu raportul anual al DNA, difuzat cu o zi înainte de prezentare doar, și mai penibil în contextul ăsta de conflict. Ce să mai spunem de raportul Inspecției judiciare privitor la Kovesi, enorm de lung, în care metodologia (pretențios de numit așa, dar în fine) era în raport în loc să fie în anexe, și în care trebuie să cauți cu lupa faptele și tot nu te lămurești. Dacă raportul autentifică înregistrarea din DNA, cum cred eu că înțeleg că face, aceasta e detrimentală pentru Kovesi, dar clar nu e din raport (mai există și versiuni contestate), și ce e clar trebuia pus pe pagina 1 în sumarul executiv, nu să dăm la cititori noi, la cerere, Romania curată, numărul paginii unde e dovada. În general, e o lipsă de respect într-un raport public să nu ai un sumar executiv care să rezume argumentul pe care îl faci, sau concluzia principală. În sfîrșit, eu nu am înțeles nimic din analiza cost-eficiență prezentată de minister, și tare mă tem că nu eu sunt de vină, că predau cost-eficiență la o școală de politici publice și am supervizat și analiza cost-eficiență din raportul Freedom House din 2005 aplicabilă la DNA. Cum se face că eu am calculat condamnarea (nu rechizitoriul) la suma de aproximativ o sută de mii de dolari, iar aici suntem la mii de lei? Dat fiind diferența enormă, care nu poate fi explicată exclusiv prin creșterea eficienței DNA față de PNA, e clar că sunt cheltuieli indirecte care nu sunt incluse, mai probabil nu sunt incluse deloc cheltuieli indirecte, și dacă nu luăm în considerare nici inputul complet, nici outcome-ul (cum se termină procesul, și în cît timp, pentru care trebuie discountat), sumele prezentate nu au nici o relevanță. Ceea ce sare în ochi e că în continuare justiția noastră e unde era și acum 15 ani cu statistica, la capitolul nici măcar categoriile nu sunt relevante, darămite documentarea lor. Iată o problemă de care ministrul Justiției ar trebui să se ocupe, și la fel și CSM, că e cam penibil să ieși public cu așa ceva.

Citește și: Reacţia lui Augustin Lazăr după victoria lui Kovesi la CSM: Ce i se reproşează lui Tudorel Toader

În ce privește pur și simplu imaginea, Kovesi a fost cîștigător net, minus vreo două semne de enervare a dat impresia de competență cu farmec, capitol la care adversarul nu avea nici o șansă.

Unde au Kovesi și Lazăr dreptate:

  1. Problemele pe fond nu trebuiau personalizate în persoana LCK, în fond parchetele celelalte din țară sunt mai ineficiente fără să fie mai respectuoase cu drepturile omului, deci cum justifici că sancționezi cel mai eficient parchet, chiar dacă au și ei probleme.
  2. Autorii ordonanței 13, și alți luptători DNA, sunt chiar infractori sau avocați ai unor infractori, chiar dacă Toader are dreptate că erau în dreptul lor să dea ordonanța (și asta am susținut și eu la vremea respectivă, guvernul are suveranitatea politicii penale, poate fi o politică proastă, dar are dreptul la ea). Senatorul PSD Cătălin Voicu chiar aranja procese penale pe bani la ICCJ, nu e o victimă politică, ministrul Toader nu e din categoria asta, dar cîtă vreme nu face nimic contra acelora, dar cere revocarea lui Kovesi, nu se mai uită nimeni la argumentele lui, e clasat cu „penalii”. Nu poți să te înhami la aceeași barcă cu Șerban Nicolae, avocatul lui Voicu, existența lui pe traseul judecării DNA justifică orice luptă constituțională, și de aceea motivele constituționale ale lui Toader, deși juste, nu mi se par utilizabile pe chestia revocării, LCK poate argumenta că fiind contra unor „infractori” a încercat să apere țara de legile lor. E just, Iordache și Nicolae nu erau infractori dovediți, doar intermediari/prestatori de servicii, și cîștigaseră alegerile, dar să fie clar că Timmermans nu are cum să le ia partea.
  3. Nu DNA e de vină pentru recuperarea insuficientă a prejudiciilor, vedeți și la Tolontan.

Unde are dreptate Toader și Kovesi nu a răspuns satisfăcător, lăsînd deoparte multe la care pot fi diferențe legitime de opinii.

  1. Prezentarea la comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, odată ce CCR a stabilit asta. Nu există scuze, cum nu există scuze nici la lipsa de transparență a relației Kovesi-Oprea-Coldea.
  2. Lipsa unui sistem care să sancționeze mai repede derapajele procurilor, la CEDO cazurile nu ajung decît după ce se epuizează circuitul intern, deci dacă, să zicem, Ghiță vrea să se adreseze CEDO trebuie întîi să se termine pe fond procesele de corupție, pe urmă să intenteze el proces pe drepturile ei încălcate, și după ce se judecă în primă instanță, apel și recurs de abia apoi poate fi sesizat CEDO, adică se alătură cazul celor peste vreo zece mii de cazuri românești de acolo care așteaptă decizia de eligibilitate. Pe cît de tare a părut răspunsul lui Kovesi că nu sunt cazuri la CEDO pe corupție și due process, pe atît de clar e că nici nu au cum să fie deja judecate, nici admise la drept vorbind, poate doar din mandatul lui Morar. Pe viitor s-ar putea să fie. Onea și Negulescu ar fi trebuit sancționați  demult că nu înregistrează ce vorbesc cu inculpații, nu ai de ce să anchetezi asta luni de zile, încălcare clar, or, ei nu au fost și nu sunt sancționați. După părerea mea, acesta e cel mai serios lucru, dar nu e imputabil lui Kovesi decît parțial, e clar că nu există un sistem de responsabilizare al procurorului și el trebuie creat, iar ea nu pare deranjată și nu vede o problemă aici.
  3. Nu există explicații satisfăcătoare de ce resurse umane mari sunt puse pe cazuri politice (Ponta, Dragnea), deși rezultatul e incert (nu există mită, flagrante) și prejudiciile, chiar cele potențiale, sunt mici, atunci cînd dosare importante (Microsoft, EADS, Apa Nova, Gold Roșia Montană) sunt lăsate cu anii în părăsire. E clar o decizie aici, și e clar o decizie managerială. Dau din nou exemplul Roșia Montană, un dosar de corupție ne scutea de 4 miliarde potențiale despăgubiri la curtea de arbitraj, că tratatele exceptează tranzacțiile corupte, deci GOLD rămînea fără protecția tratatului de liber schimb, DNA a fost sesizat, dar nu vrea să se ocupe. Nu e clar de ce se duc zece oameni să caute ce face Dragnea la ferma de porci sau în Brazilia, că se iau după ziare, și nu găsesc nimic, iar cine e la Microsoft nu are timp destul și se prescrie cazul. Kovesi nu are a se lăuda cu dosarul Hexi-Colectiv, unde procurorul DNA a cerut ca statul să se constituie parte, cu alte cuvinte să plătească despăgubirile din procesele civile, un populism aberant (să fiu ministru de Finanțe aș face plîngere penală acestui procuror DNA). Din înregistrări se vede că intervenea în politica de priorități, or, prioritățile arată preferințe politice în detrimentul unei abordări mai eficiente bazată de interes public (număr de persoane afectate, valoare prejudicii).

Citește și: Şerban Nicolae, 'ŞOCAT' de avizul CSM: 'Arată dezinteres total faţă de problemele serioase'

Ce se va întîmpla mai departe? Prognoza

  • PSD și Toader, dat fiind că nu au idee cum să comunice, mai ales extern, și insuficientă credibilitate, își vor susține prost cauza la Timmermans, și vor pierde.
  • Iohannis va refuza revocarea, s-a pronunțat dinainte de orice argumente, are scuza că nici el nu a primit la timp documentul și că avizul CSM este negativ revocării.
  • Radicalii PSD, sper că nu și Dragnea, se vor agita să mai creeze un conflict constituțional cu președinția și să tragă de CCR încă o dată, deși CCR nu are cu ce să îi ajute, poate declara conflicte dar nu poate să le rezolve.
  • Kovesi va considera că orice schimbare de poziție o slăbește în fața lui Toader și nu va fi mai activă în a face ce trebuia făcut, adică o responsabilizare mai mare a procurorilor deîndată ce nu respectă reguli, sau revenirea la niște priorități în interes public și mai puțin politizate.

Și cu toate astea, noi, partida statului de drept, greu cum e între taberele astea, trebuie să promovăm, deși nu suntem de acord cu revocarea lui Kovesi, și responsabilizarea DNA, împins de radicalizarea politică de anul trecut mult prea în centrul unui conflict pur politic, politizat și din inconștiența unor susținători care nu pricep că alegerile, și nu DNA, îi pot scăpa pe fond de tabăra politicienilor corupți. Fără această radicalizare, dacă LCK era ceva mai reținută, nu se ajungea la cererea asta de revocare", a scris Alina Mungiu-Pippidi pe Romaniacurata.ro.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.