Premium
Jocurile pentru numirea viitorului procuror-șef european nu sunt încă încheiate, ele depinzând în mare măsură de Franța și Germania, țări care vor avea un cuvânt greu de spus în negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul UE.
Adevărul:
(...) La negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE va conta enorm lobby-ul politic. Kövesi are de partea sa votul Parlamentului European, însă nu este susţinută de Guvernul României. În acest caz, totul depinde de interesele Franţei.
„Dacă Guvernul francez îl va susţine până în pânzele albe pe Bohnert, atunci el va fi procuror european. Dacă Franţa ţinteşte o funcţie mai înaltă după alegerile europarlamentare, cum ar fi cea de preşedinte al Comisiei Europene, atunci şansele Codruţei Kövesi cresc“, susţin surse politice de la Bruxelles. Europarlamentarul Cristian Preda, decorat de Franţa cu Legiunea de Onoare, a scris, pe Facebook, că la negocierile din Consiliulu UE, Parisul va fi de partea Codruţei Kövesi. „V-o spune un cavaler al Legiunii de onoare: un politician francez nu se va opune deciziei unui Parlament care reprezintă voinţa a 500 de milioane de cetăţeni!“, a scris Preda, cu trimitere la cele două voturi favorabile pe care Kövesi le-a primit în Comisiile CONT şi LIBE.
Votul de încredere obţinut de Kövesi în Parlamentul European capăt o importanţă şi mai mare în contextul în care peste trei luni vor avea loc alegeri europarlmentare, iar politicienii vor să demonstreze că Legislativul european nu e o instituţie de paie în arhitectura UE, a explicat un eurodeputat român pentru „Adevărul“. „Sutem în buza campaniei electorale pentru euroalegeri. Nu ar fi un moment oportun ca două voturi acordate în Parlamentul European să fie anulate printr-o negociere în spatele uşilor închise, în Consiliul UE“, susţin sursele citate.
De cealaltă parte, există şi diplomaţi mai pesimişti. „Cred că Bohnert e favorit, pentru că ţările vestice vor să trimită un procuror de-ai lor în Estul corupt al UE. Marile state, Germania şi Franţa, asigură cele mai mari sume la bugetul UE, dei sunt direct interesate ca fondurile europene să fie cheltuite corect, deci e nevoie de un supervisor din Vest. Franţa nu cred că va renunţa uşor la această funcţie, iar Germania, deşi a dat câteva mesaje pro-Kövesi, ar putea susţine în final Franţa. Kövesi are, într-adevăr, avantajul că s-a luptat cu marea corupţie: primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, miniştri, chiar premieri, adică politicieni care au pe mână fonduri europene“, susţin sursele citate. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Iar, pentru mai multă siguranţă financiară, Orban vrea ca o parte cât mai mare din datoria ţării să fie deţinută de creditori individuali, adică de unguri. Premierul a dat misiunea alcătuirii unui plan de îmbunătăţire a competitivităţii Ungariei băncii naţionale, condusă de aliatul politic şi prietenul său Gyorgy Matolcsy.
În acest sens, banca naţională a prezentat un pachet cu 330 de recomandări, scrie BNE Intellinews. Chiar dacă economia Ungariei a crescut anul trecut cu 5%, unul dintre cele mai rapide ritmuri din Uniunea Europeană, economiştii spun că pe termen lung economia trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea pentru a avea garantată o creştere sustenabilă. De asemenea, planurile de îmbunătăţire a competitivităţii iau în considerare posibilitatea reducerii fondurilor UE.
Matolcsy şi-a detaliat recomandările la o conferinţă a Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie, unde a spus că Ungaria are nevoie de aceste măsuri pentru a nu intra în „capcana venitului mijlociu” şi pentru a păstra un ritm de creştere cu cel puţin două puncte procentuale peste media din UE.
La acelaşi eveniment, premierul Orban a declarat că unul din obiectivele sale principale este ca PIB-ul Ungariei să ajungă la 80-85% din cel al Austriei până în 2030.
Într-o piramidă ilustrând importanţa obiectivelor, guvernatorul Matolcsy a plasat avansul de două puncte procentuale în vârf.
Ţinta de creştere a productivităţii cu 7% pe an şi cea de majorare a salariilor nete cu cel puţin 5% anual este pe al doilea nivel. Bancherul a explicat că Ungaria ar trebui să reducă impozitul pe venitul personal de la 16% la 9% şi să crească rata naşterilor la 110.000 pe an pentru a stopa declinul demografic. Şi pe al patrulea nivel stau obiective ambiţioase, care includ dublarea stocului de credite în raport cu PIB-ul şi crearea a 10.000 de noi IMM-uri cu capabilităţi de export. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Organizaţia Foodwatch este o asociaţie franceză de protecţie a consumatorului şi denunţă parteneriatul existent între Coca-Cola şi România, în condiţiile în care România asigură până în luna iunie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În cadrul parteneriatului, Coca Cola, prin filialele locale, a oferit, spre exemplu, băuturi şi mici cadouri pe durata unei recepţii oficiale a Băncii Naţionale a României, pe 31 ianuarie, scrie Le Figaro care, a stat de vorbă cu directoarea acestui ong francez.
Karine Jacquemart cere oprirea imediată a acestor sponsorizări pe motiv că este vorba de un conflict de interese. Pentru Foodwatch, Coca Cola ar putea profita de poziţia sa privilegiată în România pentru a-şi exercita influenţa şi pentru a-şi apăra interesele în Europa. “Nu putem să amestecăm societăţi care îşi apără interesele private şi Uniunea Europeană căci trebuie să apărăm interesul general. Cum am putea să menţinem independenţa şi neutralitatea responsabilor europeni în condiţiile în care există astfel de parteneriate”, se întreabă directoarea Foodwatch.
Asociaţia cere o mai mare transparenţă la nível european precum şi o reglementare a acestor acorduri între state şi societăţi private.
Un astfel de parteneriat nu are nimic ilegal, atenţionează Le Figaro. Consiliul Uniunii Europene susţine că nimic nu împiedică legal astfel de practici.
În plus, şi alte state au recurs la astfel de parteneriate în trecut. Letonia a fost susţinută deja de BMW, Air Baltic şi Microsoft în 2015 în timp ce companii similare au fost partenerii Estoniei în 2017.(Mai multe detalii AICI)
