Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Analiză la sânge după un scandal monstru - Cât ne vor ajuta taxa pe lăcomie, plafonarea prețului gazelor și Fondul de investiții: În nici un caz de azi pe mâine

pixabay.com
diverse, economie, calcule

Guvernul a adoptat în ciuda opoziției mediului de afaceri, ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, menită să echilibreze bugetul anului viitor, scrie Mediafax.

Una dintre cele mai discutate prevederi este „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%. Proiectul iniţial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea să pornească de la nivelul ROBOR de 1,5%. Ordonanţa prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dacă se depăşeşte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dacă se depăşeşte nivelul de referinţă cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dacă se depăşeşte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale şi la o depăşire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5.

Măsura a fost adoptată în ciuda opoziției sistemului bancar și aprecierilor critice venite dinspre BNR. În sine, la o analiză grăbită, măsura ar putea detemrina o reducere a dobânzilor, poate o creștere a consumului și implicit a încasărilor la buget. Rămâne de văzut dacă prevederile ordonanței se vor regăsi vor influența diferențele dintre dobânzile percepute și cele acordate de bănci, cât de doritoare vor mai fi băncile să acorde credite, și dacă nu cumva sectorul bancar va prelua o parte din nemulțumirea politică a vulgului, într-un 2019 cu două campanii electorale și cu previziuni economice nu prea favorabile, nici pe plan intern nici pe plan extern.

Mihai Fifor s-a activat - Fostul ministru îl demolează pe Ludovic Orban după jignirile aduse premierului: 'Un individ de joasă speță'

O altă prevedere a ordonanței este taxa de 2% pe afacerilor companiilor din energie. Conform unei analize a Ziarului Financiar, două dintre cele mai lovite companii din sectorul energetic de prevederile ordonanţei aprobată aseară prin care se introduc anumite taxe în domeniile energetic, telecom şi bancar sunt chiar ale statului român. Astfel, după ultima rectificare din 24 octombrie, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni din România, va termina anul acesta cu o pierdere de 975,4 milioane de lei la venituri totale de 4,22 de miliarde de lei. Compania avea la jumătatea acestui an 13.200 de angajaţi. Practic, din nimic, CE Oltenia ar trebui să scoată 85 de milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de guvern.

Complexul Energetic Hunedoara este un alt producător de energie, singurul care mai foloseşte huila, deţinut tot de statul român, care peste noapte trebuie să găsească circa 9 milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de Guvern. Problema este că pentru anul acesta Complexul Energetic Hunedoara estimează pierderi de 291 de milioane de lei, fiind un mister faptul că firma nu a ajuns nici acum în insolvenţă. Aici lucrează circa 5.000 de oameni.

Ion Iliescu, la 29 de ani de la Revoluție, după ce a fost inculpat: Trebuie să corectăm ceea ce am făcut greșit de atunci până acum

Transelectrica, monopolul naţional de energie electrică, rămâne cu casa goală după plată celor 2% din cifra de afaceri, după cum arată datele de la nouă luni. Şi Transelectrica este deţinută de statul român, având un rol cheie în menţinerea securităţii energetice a României. Compania, în al treilea trimestru al anului, a avut pierderi de 0,5 milioane de lei, la nivelul celor 9 luni profitul net fiind de 97 de milioane de lei. Aproximativ 15 milioane din rezultat însă, se vor evapora, compania fiind lăsată cu fonduri neglijabile pentru realizarea investiţiilor, spune ZF.

Nici plafonarea prețului gazelor nu este o măsură care poate trezi entuziasmul companiilor din energie. Sunt aici în deruale proiecte importante în offshore-ul Mării Negre, iar doi jucători importanți – OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas au anunţat că amână pentru anul viitor luarea unei decizii privind investiţia în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, ca urmare a adoptării legii offshore, ce impune un regim fiscal necompetitiv. Iarăși, vor trebui așteptate reacțiile companiilor din energie și efectele deciziilor luate vineri seara de Guvern asupra planurilor de investiții ale companiilor. Mai trebuie menționat faptul că unele dintre companiile din energie aflate în proprietatea statului au contribuit cu sume importante, ca dividende, majorate la solicitarea Ministerului Energiei, la bugetul statului.

După mai bine de un deceniu, Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va percepe din nou operatorilor de comunicaţii o taxă pe cifra de afaceri, pe care nu o va folosi însă pentru a-şi finanţa activitatea, aşa cum prevede acum cadrul legal în vigoare, ci pentru a derula activităţi de care răspund ministere precum cel al comunicaţiilor sau alte instituţii - digitalizarea “aparatului de stat”.

Guvernul impus și un prag minim de 1 miliard de euro la licitaţia 5G din 2019, iar prelungirea licenţelor 3G care expiră în 2020 - 2022 va costa cel puţin 2 miliarde de euro.

Pilonul II trebuie să aducă 400 de milioane de euro la capital până la 30 iunie 2019, taxă trimestrială pe activele băncilor, arată o analiză ZF. Potrivit versiunii precedente, administratorii Pilonului II de pensii trebuie să aducă la capitalul social circa 3,8 miliarde de lei, adică 800 de milioane de euro, de aproape 10 ori mai mult decât capitalul social din prezent. Totodată în document se arată că taxa pe active se datorează trimestrial asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârşitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, precizează Ziarul Financiar.

Ordonanța mai transformă lucrătorii din construcții într-un soi de elită a angajaților din România, cu salariu minim de 3.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2019, alături de reducerea taxelor pe muncă la jumătate pentru sectorul constucțiilor astfel încât salariul minim net în acest domeniu să depășească echivalentul de 500 de euro. Măsura intenționează să revigoreze un sector care a avut de suferit în acest an, dar întrebarea este dacă respectivele măsuri vor fi de ajuns. Pentru că un sector al construcțiilor efervescent poate crește într-un ecosistem economic care combină venituri pentru cetățeni și companii, proiecte de investiții, tineri care își doresc locuințe și au cu ce să le plătească, companii de logistică în expansiune, o economie bazată pe investiții și nu pe consum.

Înființarea Fondului Național de Dezvoltare și Investiții, gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (?), printr-un cont de disponibil, este măsura prevăzută la articolul 1 al ordonanței. Fondul aar trebui să activele într-o sumedenie de domenii, dar cele mai multe dintre domeniile respective au dstul de puțin în comun cu ideea de fond de investiții. Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, din sănătate, educație, apă – canaal, rețele de energie electrică și gaze, transport rutier, salubrizare, cultură, culte, iluminat public, locuințe sau construcții de baze sportive.

Întrebare: toate cele de mai sus nu au fost în competența autorităților locale și centrale, ale ministerelor, prefecturilor, primăriilor și companiilor din subordinea acestora? Ce a lipsit, de ce nu au făcut școli, spitale ilumunat public sau salubrizare? Trebuie o entitate nouă, un superorganism statal care să preia ce nu s-a făcut în 30 de ani de capitalism. Sau înființăm o entitate care să preia răspunderea și să piară, ca Maurul, la momentul potrivit?

Bunăstare, construcții, creștere economică, investiții, clasă de mijloc și bugete îndestulate se obțin nu prin Ordonanțe de Urgență care modifică 45 de acte normative, prin plafonări, impuneri și decrete, ci prin crearea unui mediu economic performant, a unei culturi antreprenoriale, prin educație, sprijin și finanțare.

În nici un caz de azi pe mâine.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.