Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu susține, într-o analiză din Evenimentul Zilei, că USR și Dacian Cioloș experimentează ”un instrument politic extremist, bolșevic sau legionar: coborârea în Stradă”, urmând să vedem la alegerile din 26 mai dacă această formulă va fi încununată de succes.
Evenimentul Zilei:
(...) De ce apelează USR la strîngerea de semnături ca acțiune politică? În cazul europarlamentarelor pentru a fura startul. În timp ce partidele tradiționale, nici nu și-au stabilit lista, Alianța face deja campanie pentru candidații săi. Principalul motiv al acestei acțiuni e dat de deosebirea față de PNL. Alianța 2020 n-are structurile din teritoriu ale PNL și PSD. Asta are efecte negative, dar și pozitive.
Efecte negative sînt absența structurilor din teritorii, structuri în care primarii joacă un rol decisiv. Efectele pozitive înseamnă nedependența de baronii locali, cei care aduc voturi, dar și probleme conducerii centrale, de la cele de corupție pînă la cele de clientelă. Prin coborîrea în stradă, Alianța 2020 încearcă să contracareze avantajele unui partid ca PNL. Alianța 2020 și-a făcut din coborîrea în stradă pentru a ocoli astfel căile democratice tradiționale de a face politică. Manifestațiile de stradă, chiar și cele violente, sînt susținute de Dacian Cioloș și compania.
Parlamentul însuși e folosit ca stradă la nivel de maidan. Parlamentarii USR se dedau la spectacole mediatice șocante, au comportamente în apropierea huliganismului. Ca și PRM, ca și toate partidele extremiste, Alianța 2020 încearcă astfel să spargă barajul mediatic prin crearea de evenimente senzaționaliste. George Călinescu scrie despre Nae Ionescu în a sa celebră Istorie a literaturii române „În timpul cursului, trece cu muzică o companie militară. Învăţătorul se repede la fereastră (făcându-se a se dezinteresa brusc de prelegere), o deschide, ritmează cu capul bătaia tobei mari, apoi întreabă pe studenţi: „ — Vouă nu vă place strada?”
Da, ar striga membrii Alianței 2020, care împrumută instrumentele de luptă ale partidelor de extremă: Stîngă, comuniștii, Dreapta, Legionarii. Pentru că legionarii și comuniștii, excluși din democrația zisă și burgheză, au apelat la Stradă ca înlocuitor al Parlamentului. Va fi un succes această nouă formulă? Răspunsul îl vom primi pe 26 mai 2019. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Veştile că Honda, un producător auto nipon, îşi va închide fabrica de la Swindon, Marea Britanie, în 2022 şi va transfera liniile de producţie în Japonia vin la doar câteva săptămâni după decizia Nissan, un alt fabricant de maşini japonez, de a repatria producţia modelului X-Trail de la uzina din Sunderland. Panasonic şi Sony, producători uriaşi de electronice şi electrocasnice, au anunţat că pleacă din Marea Britanie pentru a veni pe continent. Sony îşi mută sediul european în Amsterdam. Producătorii de componente auto ar putea găsi o nouă şansă în Europa de Est. În general pentru fugarii corporate de orice naţie sau pentru încurajarea companiilor să plece de pe piaţa britanică se dă o luptă acerbă în Europa continentală.
Honda, Nissan, Panasonic şi Sony sunt doar numele mari de companii nipone care au văzut în Marea Britanie ante-Brexit o poartă de intrare în Uniunea Europeană departe de concurenţa germană. În Regatul Unit au operaţiuni circa 1.000 de companii japoneze, care sprijină 140.000 de locuri de muncă. Plecarea Honda pune în pericol 3.500 de joburi. Rândurile migratorilor pot fi îngroşate şi de companii locale. Spre exemplu, Dyson, producător britanic de electrocasnice, a decis să-şi mute proiectul de maşini electrice şi sediul în Singapore. Acesta este un semn că industria auto este principala victimă a Brexitului.
Chiar dacă oficiali de la companii şi de pe scena politică pro-Brexit britanică spun lumii că planurile de plecare din Marea Britanie ale unora dintre giganţii din business nu au legătură cu Brexitul, mulţi alţi analişti cred că votul britanicilor de a părăsi UE a grăbit retragerea. Ei dau vina pe lipsa de claritate privind viitorul comerţului cu UE după Brexit. Honda nu închide fabrica britanică în favoarea unei alte uzine din interiorul UE sau a unei unităţi la care ar avea acces mai bun, scrie Matthew Vincent, editorialist la Financial Times. Compania niponă închide fabrica Swindon când producţia modelului Civic - intrată în al 25-lea an - este programată să înceteze în 2022 şi renunţă, de asemenea, să mai producă la o uzină din Turcia care livrează pentru pieţe din afara UE. Astfel, Honda se reîntoarce în Japonia din aceleaşi motive invocate de Nissan şi de Dyson pentru transferul în Singapore: aceste state au noi acorduri de comerţ liber cu UE. Prin acordul cu Japonia tarifele maşinilor exportate în UE sunt reduse de la 10% la 0% până în 2027. Şi acordul cu Singapore elimină taxele şi tarifele, dar şi alte bariere comerciale tehnice şi netarifare.(Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Iar criticile curg la adresa acestei conferinţe, cu multele greşeli făcute cu această ocazie de către Washington, cu preponderenţă de către Casa Albă, care e contrazisă direct chiar de Congres şi chiar concomitent cu această conferinţă. Dar dacă dezbaterea pe Orientul Mijlociu a subliniat mai degrabă o coaliţie fără de voinţă, şi ruptura relevantă în Occident, între cele două laturi ale Atlanticului, totuşi un număr de elemente distincte trebuie remarcate ca fiind pozitive în reuniunea din capitala Poloniei.
Izolarea Iranului sau auto-izolarea Americii? Criticism la adresa conferinţei de la Varşovia
Cele mai acide critici au vizat faptul că, în încercarea de a izola Iranul şi de a crea o coaliţie anti-iraniană de voinţă, de fapt America şi Trump – prin vicepreşedintele Mike Pence, secretarul de stat Mike Pompeo şi ginerele preşedintelui Jared Kushner, prezenţi la reuniune, şi prin Rudolph Giuliani, prezent în calitate proprie la evenimentul Mudjahedin e Halkî din exteriorul conferinţei, cu opoziţia iraniană – s-a autoizolat singură faţă de europeni, principalii lor aliaţi, şi faţă de lume în general.
Apoi criticile au vizat slaba pregătire, organizare şi planificare a conferinţei, care a costat enorm SUA. În plus, prezenţa nerelevantă la nivelul multor state europene şi absenţa Înaltului Reprezentant pentru politică Externă şi de Apărare al UE a contat în egală măsură ca o sancţiune în raport cu obiectivele şi tematica reuniunii. În plus, chiar dacă s-a chinuit până la urmă să realizeze o conferinţă despre Orientul Mijlociu, unde problemele păcii israeliano-palestiniene şi cele ale situaţiei din Yemen s-au regăsit, de fapt totul s-a învârtit în jurul Iranului.
Mai mult, Benjamin Netanyahu, premierul israelian aflat în campanie electorală pentru alegerile din aprilie, a dat tweet-uri şi declaraţii şocante: de creare la Varşovia a unei coaliţii pentru războiul împotriva Iranului – formulă retractată şi nuanţată ulterior. Apoi a „scăpat“ către presă un video făcut pe ascuns în reuniunea secretă cu declaraţii anti-iraniene a liderilor ţărilor din Golf, care chiar abordau situaţia israeliano-palestiniană de pe poziţii inexistente anterior, dar care nu erau destinate publicului. E motivul pentru care ministrul de Externe iranian, Mohammad Javad Zarif, a vorbit despre „circul de la Varşovia“, în timp ce Nabil Shaath, consilier al preşedintelui Palestinian Mahmoud Abbas, a susţinut că la Varşovia, „conferinţa este făcută să normalizeze ocupaţia Israeliană a teritoriilor palestiniene, totul pe baza abordării pro-israeliene a Preşedintelui Trump“.(Mai multe detalii AICI)
