DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: Măsurile care au determinat criza de pe piaţa muncii din România

edway.edu.au
angajati

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Hostiuc în care sunt prezentate principalele măsuri care au determinat criza din acest moment de pe piața forței de muncă din România.

Ziarul Financiar:

Două măsuri au fost catastrofale pentru piaţa forţei de muncă în ultimul deceniu şi au determinat criza de acum.
1. Desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 în mandatul Ecaterinei Andronescu, ministru al educaţiei în guvernul PDL/PSD, condus de Emil Boc, cu preşedinte Traian Băsescu.
Şcolile profesionale asigurau un viitor celor care erau în zone mai slabe economic, celor care veneau de la ţară (aproape jumătate din România este la ţară, foarte multe familii neavând bani şi nici tradiţie în a-şi trimite copiii la şcoală dincolo de cele 8 clase), celor care preferau o meserie decât liceul sau facultatea.
În 2004 erau 280.000 de copii în şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, în 2009 numărul a scăzut la 109.000 pentru ca din 2010 totul să se prăbuşească: 51.000 de copii, în 2011 erau 10.000, în 2012 au fost 18.000.
Noroc că trendul s-a inversat odată cu presiunea companiilor străine pentru învăţământul dual: în 2013 erau 25.000 de copii în şcolile profesionale, în 2014 erau 50.000, în 2015 erau 65.000, iar în 2016 numărul lor a ajuns la 80.000. Cred că nici în 10 ani nu vom ajunge la 200.000 – 250.000.
2. Decizia guvernului Tăriceanu şi a guvernelor Boc de a limita creşterea salariului minim pe economie, a fost catastrofală şi i-a împins pe tineri să se ducă în străinătate, împreună cu părinţii lor, să caute de lucru.
La 1 ianuarie 2005 salariul minim brut era de 310 lei, la 1 ianuarie 2006 era 330 de lei, la 1 ianuarie 2007, când am intrat oficial în Uniunea Europeană era 390/440 lei, în 2008 ajunsese la 500 de lei, în 2009 la 600 de lei, în 2010 la 670 de lei, în 2012 la 700 de lei, când a venit Ponta premier l-a majorat la 750 de lei, în 2013 a ajuns la 800 de lei, în 2014 la 850 de lei şi apoi la 900 de lei, în 2015 la 1.050 lei, în 2016 a urcat la 1.250 de lei, în 2017 la 1.450 de lei, iar de la 1 ianuarie 2018 a ajuns la 1.900 de lei, dar prin trecerea contribuţiei de la angajator la angajat, pentru că pe net creşterea a fost de numai 94 de lei.
Companiile, patronii, asociaţiile profesionale, Consiliul Investitorilor Străini au criticat public, de fiecare dată, majorarea salariului minim susţinând că acest lucru va afecta economia, companiile, în special cele care lucrează în lohn pentru piaţa externă şi unde nu pot transfera către clienţi atât de uşor creşterea salariilor. Retorica era că aceste creşteri nu sunt acoperite de creşterea productivităţii, iar în final vor fi daţi oameni afară. Nu a fost deloc aşa, ci dimpotrivă.
Deşi din 2012 până în 2017, salariul minim s-a dublat, numărul locurilor de muncă a crescut cu aproape 700.000, conform unei analize a Băncii Naţionale. Au fost foarte puţine companii şi investitori care şi-au închis operaţiunile şi au mutat fabricile în altă parte, trendul a fost mai mult de a aduce fabrici şi locuri de muncă în România. (Mai multe detalii AICI)

România Liberă:

Liviu Dragnea vrea să amâne momentul desemnării noului șef al SIE, temându-se că Gabriel Vlase, propus de Klaus Iohannis, ar putea forma un pol de putere în PSD. În schimb, Călin Popescu Tăriceanu s-a arătat favorabil propunerii.
Președintele PSD Liviu Dragnea a amânat votul din Parlament pentru numirea lui Gabriel Vlase în fruntea SIE. Inițial, Marian Neacșu, secretarul general al PSD, afirmase că votul din plenul Parlamentului pentru Vlase va avea loc marți. Ulterior,  Liviu Dragnea a prezentat un alt scenariu. ”Să vorbesc puţin despre propunerea pentru SIE. Într-adevăr am primit o adresă de la preşedinte, şi eu şi Călin Popescu Tăriceanu, cu o propunere pentru SIE. Şi acuma ca să citez un clasic în viaţă, încerc să îmi aduc aminte. Această adresă aduce mai multe întrebări decât clarificări, o să o citesc până o să înţeleg, poate e nevoie să facem o dezbatere pe această temă, o să vă comunic”, a declarat Dragnea la școala de vară a PSD, ironizând ieșirea lui Iohannis pe tema revocării Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA.
De fapt, Liviu Dragnea nu are încredere în Gabriel Vlase, considerat un apropiat al fostului premier Mihai Tudose. În plus, Dragnea se aștepta să fie consultat de președintele Iohannis în legătură cu propunerea, ceea ce nu s-a întâmplat.  Dacă Vlase ar deveni șeful SIE, Dragnea se teme că numărul social-democraților care susțin această tabără va crește. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Unul dintre cele mai complicate puncte de divergenţă între SUA şi Turcia a fost închis, cu largul concurs al secretarului de Stat Mike Pompeo şi al secretarului Apărării, James Mattis. La 5 iunie, ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a convenit cu secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, în legătură cu situaţia din Kurdistanul sirian, continuând înţelegerea convenită cu predecesorul său, Rex Tillerson.
Este vorba despre aprobarea unei foi de parcurs care clarifică situaţia prezenţei YPG - forţele de autoapărare kurde, considerate organizaţie teroristă legată de PKK de către Turcia - care se vor retrage la Est de Eufrat. În acelaşi timp, forţele celor doi aliaţi, SUA şi Turcia, vor asigura stabilitatea şi securitatea în regiunea Manbij, dar şi o reprezentare corectă şi proporţională în consiliul politic şi militar al oraşului a tuturor grupurilor prezente în oraş – kurzi, arabi, turcomani, alte etnii. Datele nu au fost prea multe, iar formulele concrete ale prevederilor acordului sunt încă secrete. Procesul se va derula în trei etape şi va avea o durată de maxim şase luni.
În acelaşi timp, în marja reuniunii miniştrilor Apărării ai NATO de la Bruxelles, de vineri, secretarul Pentagonului, James Mattis, s-a întâlnit cu omologul său turc, Nurettin Canikli. După întâlnire, Canikli a spus că soldaţii americani şi turci vor patrula împreună în oraşul cheie din Nordul Siriei, Manbij, aflat sub controlul trupelor kurde, de la eliberarea de sub organizaţia teroristă Daesh, autointitulată Stat Islamic, în august 2016. Varianta detaliată de foaie de drum pusă la punct, definită drept „constructivă, detaliată şi pozitivă” de către ministrul turc al Apărării, nu a fost nici aici dată publicităţii.
Reacţiile populaţiei locale au fost amestecate, motiv pentru care a fost necesară o misiune de explicare şi calmare a spiritelor în oraş. Delegaţia americană, formată din şeful coaliţiei anti-ISIS, generalul maior James Jarrard şi diplomatul veteran în Orientul Mijlociu William Roebuck, a vizitat de urgenţă Manbijul. E vorba despre figuri cunoscute în regiune, care au vorbit cu Consiliul Militar al oraşului şi cu reprezentanţii tuturor forţelor, pentru a le asigura în legătură cu perspectiva securităţii în oraş şi cu viitorul regiunii. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.