DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: Mutarea prin care Italia poate influența marile jocuri ale planetei

Twitter
sah

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză realizată de jurnalistul Cristian Unteanu privind modul în care Italia poate influența politica și economia mondială.

Adevarul:

Va deschide oare Italia porţile imperiale ale Mediteranei pentru China?
Este întrebarea care domină acum unele medii politice şi de afaceri, cele din zona unde se construiesc marile jocuri ale planetei şi, câteodată, de exemplu acum, ar putea să se înfrunte ambiţii mai vechi sau mai noi, cu mize economice enorme dar şi cu finalităţi politice cel puţin spectaculoase.
Apele au început să se agite puternic în momentul în care Michele Geraci, subsecretar pentru Comerţ în Guvernul italian, a anunţat că preşedintele chinez Xi Jinping, cu ocazia vizitei în Italia pe 22-23 martie, ar fi gata să semneze un protocol cu guvernul italian privind imensul proiect al „Noului Drum al Mătăsii“. Ziua prevăzută pentru semnarea protocolului ar fi 22 martie, adică exact momentul în care, la Bruxelles, Consiliul European discută cererea britanică de prelungire a termenului de ieşire a Regatului Unit din UE: simbolistică poate doar aparentă dar, în politica de acum, greu de găsit coincidenţă mai problematică pentru ceea ce înseamnă nevoia europenilor de a alege între alinierea la războiul comercial cu care Trump ameninţă China sau, cum se pare că doresc mai multe State Membre, la o deschidere masivă a pieţelor către oferta venită din partea giganţilor industriali chinezi care vin să susţină deschiderea istorică a Beijingului spre lumea occidentală.
După cum vedeţi, problema este mai întâi de toate politică pentru că semnificaţiile unei alegeri nu se pot reduce doar la dimensiunea economică, tocmai pentru că proiecţia chineză este pe durată îndelungată şi foarte îndelungată şi este însoţită de schimbarea naturii proprietăţii în zone strategice, aşa cum s-a întâmplat deja în Grecia şi Spania unde chinezii au preluat portofolii majoritare de acţiuni extrem de valoroase.
Există deci un precedent pentru anunţata mişcare italiană? Da, deoarece, în acest moment, 13 State Membre din UE au semnat un acord de cooperare cu China vizând segmente mai mult sau mai puţin complexe din cele două centuri, terestră şi maritimă, ce compun iniţiativa One Belt, One Road: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Portugalia, Malta şi Ţările Baltice. Dar, de data asta, mişcarea strategică de apropiere de China ar veni din partea unei ţări membre G7 şi care reprezintă pilonul major NATO din Mediterană.(Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Candidatul popularilor europeni pentru șefia Comisiei Europene, Manfred Weber (CSU), vrea oprirea North Stream 2 și a oricărei cooperări cu Putin. El propune ”o Europă în care oamenii să se simtă reprezentați.”
Deutsche Welle: Ați vorbit, în discursul rostit aici, despre PSD, despre derapajele de la democrație și de la valorile europene ale socialiștilor români. În familia populară, riscați să pierdeți voturi morale ale unei părți din susținătorii care nu sunt fericiți cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, în schimbul voturilor pe care le poate aduce în Ungaria FIDESZ, un partid care se distanțează de valorile europene și populare?
Manfred Weber: Familia politică a PPE pune mare preț pe valorile fundamentale. Suntem, creștin democrația germană, prin Partidul Popular European, co-fondatorii Uniunii Europene, cu de Gasperi, Schuman, Adenauer. Este moștenirea noastră și este clar că cine dorește să fie membru în această familie nu doar că trebuie să respecte valorile și fundamentele noastre, ci să le și aplice în viața de zi cu zi. Acesta este mesajul de bază. Și tocmai de aceea dialogul cu FIDESZ, cu Viktor Orban, este dificil. Aceasta înseamnă că miercuri, când vom lua decizia cu privire la FIDESZ, se poate întâmpla orice. Toate opțiunile sunt pe masă. FIDESZ trebuie să demonstreze că are voința de a continua alături de noi.
Ce trebuie schimbat la nivel de executiv al UE? Este evident, de la o vreme, că oamenii au nevoie să își recâștige încrederea în Comisia Europeană.
Un motiv al acestei lipse de încredere este, desigur, politica națională, care aruncă pisica moartă prea des în curtea instituțiilor de la Bruxelles. Politicienii de la nivel național au prins obiceiul de a acuza, în mod nedrept, Uniunea Europeană pentru propriile eșecuri. E cazul să ne purtăm corect cu Europa și să-i recunoaștem meritele și succesele. Foarte multe lucruri funcționează foarte bine în Europa. Pe de altă parte, iar pentru mine asta este foarte important, trebuie să refacem legătura dintre Europa și cetățenii ei. Să o reconciliem. Și pentru asta trebuie să mergem direct la cetățenii europeni. De aceea, în dialogurile mele cu cetățenii, este mult mai important să ascult, nu să vorbesc. Așa cum s-a întâmplat astăzi la București, la întâlnirea cu primarii europeni din familia noastră politică. M-au stimulat cu multe sugestii despre cotidianul lor, despre grijile și nevoile de zi cu zi ale oamenilor. Dacă Europa va fi percepută ca preocupându-se de aceste griji zilnice ale oamenilor, cum ar fi propunerea mea de proiect de cercetare în domeniul cancerului, atunci oamenii vor simți că Europa este aici pentru ei, nu doar pentru cine știe ce structuri. Vreau o Europă în care oamenii să se simtă reprezentați. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Crizele economice sunt ciclice şi reprezintă o etapă economică firească de reglare şi reaşezare a componentelor unei pieţe. Frecvenţa acestora depinde de noi toţi – mentalităţi, venituri, crearea de plusvaloare, consum, economisire şi investiţii.
Unul dintre ingredientele materializării unei crize este percepţia evenimentelor curente. Dacă suficienţi leaderi de opinie vorbesc despre iminenţa unei crize, comportamentul publicului larg începe să se alinieze acestei aşteptări şi criza se produce.
Există insă un secret al crizelor despre care nu prea se vorbeşte: sunt foarte mulţi pierzători, dar şi câţiva mari câştigători. Mai devreme sau mai târziu, lucrurile se reaşează şi oamenii merg înainte, uită ce s-a întâmplat, adaptându-se la noile realităţile sociale şi economice.
2019 este un an complicat în aproape toate ţările. Englezii se confruntă cu un Brexit nedorit chiar şi de cei care l-au produs. Francezii şi-au adus frustrările pe străzile Parisului fără să facă vreo legătură între măsurile neprietenoase cu mediul de afaceri şi problemele economice cu care se confruntă. Germanii caută formula post-Merkel fără mare succes, un inconvenient la fel de supărător şi pentru leadership-ul Uniunii Europene. Americanii încearcă să-i supravieţuiască preşedintelui care a blocat întregul aparat administrativ pentru un zid considerat o cacealma electorală.
În România avem taxele împotriva noilor chiaburi (bănci, multinaţionale, antreprenori), majorarea salarizarii bugetarilor fara cerinte de performante profesionale si de limitare a numarului de posturi, pensii speciale ş.a.m.d. Partidele sunt ocupate cu luarea de poziţii electorale pentru urmatorii doi ani, în care capitalul românesc şi investiţiile străine trebuie să se descurce cum pot, dacă mai pot.
Şi mai trist este faptul că discursul şi măsurile dure împotriva mediului de afaceri sunt aplaudate de către o parte semnificativă a conaţionalilor nostri, fără să înţeleagă că aceste acţiuni ne costă foarte scump chiar pe noi.
Mult-aplaudata crestere economica, adica „bunăstare naţională” s-a consemnat în noi maxime ale deprecierii leului, creterea inflatiei, scumpirea facturilor şi cumpărăturilor, creşterea ratelor la credite, randament negativ al depozitelor, degradarea marjelor de profit, creşterea falimentelor şi insolvenţelor, etc.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.