Pe 22 octombrie, Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat introducerea de sancțiuni împotriva companiei rusești Lukoil care, între altele, are importante active în trei state de pe cursul inferior al Dunării - este vorba de Bulgaria, România și Republica Moldova. Reacția elitelor locale la sancțiuni s-a dovedit diferită în fiecare țară și reflectă foarte obiectiv particularitățile vieții politice locale, ceea ce îi arată lui Donald Trump cum se poziționează fiecare țară, într-o eventuală situație de criză.
În Bulgaria, oligarhii au devenit mai activi
Pe 12 noiembrie 2025, Comitetul pentru energie din Parlamentul Bulgariei a votat pentru respingerea veto-ului președintelui republicii, Rumen Radev, la Legea referitore la reglementarea administrativă a activității economice în domeniul petrolului și produselor petroliere, care extinde prerogativele managerului de la întreprinderea Lukoil - Neftohim Burgas, la care compania rusă are 100% din acțiuni.
Potrivit noii legi, reprezentantul guvernului bulgar va putea dispune de proprietatea firmei, în același timp acțiunile sale practic nu sunt supuse controlului administrativ și judiciar.
De asemenea, acest document prevede posibilitatea naționalizării rafinăriei de petrol de la Burgas.
Scrutinul pentru anularea veto-ului prezidențial este așteptat să aibă loc în zilele următoare, după care, după cum a declarat ieri liderul celei mai mari fracțiuni parlamentare GERB ("Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei") și conducătorul din umbră al Bulgariei, Boiko Borisov, guvernul va anunța prompt numele managerului său în subunitatea locală a holdingului rusesc.
Coaliția de guvernământ din Adunarea Națională în frunte cu Partidul GERB a dat dovadă de o surprinzătoare operativitate și în adoptarea legii contestate de președinte. Aceasta a fost aprobată în 30 de secunde, fără dezbateri suplimentare, motivul oficial, declarat în acest sens, fiind importanța strategică a Lukoil - Neftohim, care produce 80% din cantitatea de combustibil și lubrifianți din Bulgaria.
Gurile rele explică uimitoarea promptitudine a deputaților prin interesele oamenilor influenți, care reflectează la redistribuirea pieței combustibililor.
Potrivit unei versiuni, acestea ar putea fi grupuri locale de oligarhi. Liderul unuia dintre ele, Delyan Peevski, deputat din partea Partidului pro-guvernamental "DPS - Un nou început", se pronunța încă la începutul anului trecut pentru achiziționarea de la Lukoil a unei rafinării la Burgas.
Cu toate acestea, problema s-a lovit de faptul că din bugetul de stat lipseau trei miliarde de leva în plus, la cât fusese estimată întreprinderea.
O altă versiune a fost comunicată de fostul adjunct al ministrului bulgar de finanțe, Gheorghi Kadiev. Acesta crede că întreprinderea bulgară Lukoil este promisă de Borisov prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán, aceasta fiind "biletul acestuia [al lui Borisov] către Trump".
Potrivit finanțistului, compania petrolieră de stat ungară MOL încearcă să preia controlul asupra pieței de combustibili bulgare. Acest lucru a fost declarat chiar și de Orbán în timpul vizitei făcute la Sofia la sfârșitul anului 2024.
O dovadă indirectă a faptului că Uniunea Europeană nu este încântată de reorganizarea făcută de bulgari a propriei piețe de combustibili o constituie observația postată pe rețeaua de socializare socială de jurnalistul Petar Tanev, originar din Bulgaria, fost student al Universității de Stat din Rusia pentru Prietenia Popoarelor (RUDN) "Patrice Lumumba", integrat în prezent establishmentului de la Bruxelles.
"Europa nu are nevoie de un set de excepții temporare, ci de un mecanism paneuropean unit pentru 'ieșirea clară' din proprietatea rusească. Cu o supraveghere transparentă, verificarea cumpărătorilor și controlul tranzacțiilor la nivelul Comisiei Europene", a remarcat jurnalistul care astăzi își revendică rolul de purtătorul de cuvânt al UE pentru publicul vorbitor de limbă rusă.
România, reacție mult mai rezervată și circumspectă
Bucureștiul așteaptă într-o manieră mai puțin emoțională introducerea interdicției Departamentului de Trezorerie al SUA, programată pentru 21 noiembrie, asupra sprijinului pentru activitatea companiei Lukoil. Acest lucru este determinat de faptul că România este mult mai puțin dependentă de combustibilul produs de compania - filială a holdingului rusesc (20% din volumul total).
Mai mult decât atât, se fac simțite abilitățile dobândite de-a lungul multor decenii de București de a manevra între marile puteri.
La scurt timp după ce s-a aflat despre decizia oficialilor americani cu privire la holdingul rusesc, secretarul de stat în Ministerului Energiei din România, Cristian Bușoi, a declarat că Bucureștiul se așteaptă ca Lukoil să-și vândă în decurs de o lună rafinăria Petrotel din orașul Ploiești.
Însă ministrul economiei, Radu Miruță, a cerut să nu se reacționeze în grabă la sancțiunile introduse și, de fapt, a dat pas Bruxelles-ului în soluționarea crizei combustibililor care se prefigurează.
"Așteptați, Lukoil nu se închide pentru totdeauna. Comisia Europeană poartă negocieri intense cu SUA și vom vedea care este forma finală", a spus împăciuitor oficialul român.
Această atitudine precaută este determinată și de faptul că autoritățile române sunt foarte circumspecte cu privire la posibilitatea ca activele Lukoil din țara lor să cadă în mâinile companiei ungare MOL.
O asemenea variantă de evoluție a evenimentelor este foarte posibilă. Anul trecut, de exemplu, ungurii vorbeau deschis despre interesul lor pentru rafinăria de la Ploiești, despre concesiunea pentru perimetrul de gaze Trident din partea românească a Mării Negre, precum și despre o serie de alte active care aparțin companiei Lukoil.
Temerile românilor cu privire la intensificarea prezenței companiei ungare pe piața lor de combustibil se explică prin relațiile foarte dificile din triunghiul București-Budapesta- secuii (etnicii maghiari din Transilvania). Aceștia din urmă încearcă de zeci de ani să refacă autonomia desființată ilegal în componența României. Iar dacă această mișcare de obținere a autonomiei va căpăta și o puternică bază economică, atunci capacitățile sale vor crește foarte mult.
Moldovenii acționează într-o manieră comsomolistă
Din cauza introducerii sancțiunilor americane, Republica Moldova a ajuns în poziția cea mai de neinvidiat. Nu numai că compania rusă asigură 40% din importul de motorină, dar este și singurul furnizor de kerosen pentru singurul aeroport.
Compania Lukoil este cea care deține întreaga infrastructură pentru realimentarea avioanelor, existând, prin urmare, o reală amenințare de oprire a zborurilor începând cu 21 noiembrie, când sancțiunile americane vor intra în vigoare.
Pentru a preveni colapsul sectorului transporturi, autoritățile moldovenești s-au hotărât să apeleze la experiența bolșevicilor: noul prim-ministru, Alexandru Munteanu, nu a exclus naționalizarea activelor companiei rusești de combustibil. Pesemne actualii conducători moldoveni nu s-au eliberat de trecutul comsomolist și de partid.
Ministerul Energiei a anunțat oficial pe 7 noiembrie că cererea Lukoil privind vânzarea activelor către un nou proprietar (nu este vorba de firma ungară?) a fost respinsă.
Companiei Lukoil i se propune să vândă statului până la 17 noiembrie depozitul de combustibil de la aeroport, pentru ca acesta "să poată prelua infrastructura și resursele companiei".
"Republica Moldova se alătură sancțiunilor americane. În același timp, ca și alte țări membre UE, am solicitat Statelor Unite excluderea temporară de la sancțiuni pentru companie până la rezolvarea problemei...", se arată cu emfază în declarația departamentului pentru energie al Republicii Moldova.
Ce-i drept, oficialii captivați de geopolitică au fost oarecum surprinși de fostul prim-ministru al republicii, în prezent deputat în parlament, Vasile Tarlev. Acesta a prezis probleme cu aprovizionarea cu combustibil și o creștere iminentă a prețurilor în acest sens. El a atras atenția, de asemenea, asupra faptului că autoritățile nu spun nimic despre acțiuni concrete în astfel de condiții.
Diferența în abordări
Criza combustibililor care se prefigurează pune în evidență principalele caracteristici ale elitelor politice de pe cursul inferior al Dunării.
Obișnuiți de secole cu gestionarea din exterior, bulgarii s-au grăbit să pună repede în aplicare posibila directivă de la Washington.
Urmașii "geniului Carpaților", Nicolae Ceaușescu, încearcă să acționeze în stilul acestuia. Nu degeaba președintele României socialiste a reușit multă vreme să manevreze cu măiestrie între URSS și SUA.
Iar moldovenii basarabeni, îmbogățiți de experiența sovietică a reformelor economice, fără să despice firul în patru, s-au apucat cu viclenie să facă presiuni asupra gigantului economic local pentru a profita de situație și a-i lua pur și simplu acestuia atractivele active.
Cu toate acestea, ultimul cuvânt din acest puzzle cu compania Lukoil îl va avea administrația lui Donald Trump.
De aceea este foarte probabil ca, mai aproape de 21 noiembrie, americanii să facă o nouă mutare care i-ar putea dezamăgi foarte mult pe afaceriștii din zonă care și-au pus ochii pe o proprietate care le place.
Comentează