Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Unteanu referitoare la o importantă decizie de politică externă a SUA care ar avea ca efect dezechilibrarea politicilor din domeniul supravegherii armelor nucleare.
Adevărul:
Astfel, din acest moment, în mod oficial, dispar cele două tratate majore semnate exact înaintea dispariţiei URSS. Primul anulat a fost Tratatul privind forţele convenţionale din Europa, semnat la Paris, în noiembrie 1990, între NATO şi Pactul de la Varşovia. A fost supus unui "moratoriu" în 2007, înainte de a fi denunţat formal de Rusia în 2015. Al doilea Tratat priveşte Forţele nucleare intermediare (INF) semnat în 1987 de Reagan şi Gorbaciov. Tratatul a fost salutat salutat la acea vreme drept un pas decisiv înspre stabilirea unor forme de control reciproc a arsenalelor existente interzicea în mod expres folosirea unei serii întregi de rachete (balistice şi de croazieră sol-sol) cu raza de acţiune între 500 şi 5.500 Km., oprind criza reală care exista atunci în relaţiile dintre NATO şi Tratatul de la Varşovia din cauza faptului că, de la începutul anilor '80, URSS desfăşurase rachete tip SS-20 cu încărcătură nucleară îndreptate înspre principalele capitale ale lumii occidentale
„Nu-i vom lăsa (pe ruşi, n.n.) să violeze acordul nuclear şi să fabrice arme în timp ce noi nu suntem autorizaţi să facem acest lucru. Noi am rămas în cadrul acestui acord şi ne-am onorat obligaţiile. Dar, din nefericire, Rusia nu a făcut acest lucru" - Donald Trump, preşedintele SUA
Despre ce ar putea fi vorba? Unii experţi vorbesc despre nemulţumirea americanilor faţă de noul sistem rusesc de rachete 9M729 a cărui rază de acţiune ar depăşi 500 Km, ceea ce ar fi o încălcare a Tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF, Intermediate Nuclear Forces Treaty).
Cu puţin timp în urmă. ambasadorul SUA Kay Bauley Hutchinson, spunea la NATO că acest tip nou de rachete „ar putea lovi oricare dintre ţările noastre în Europa precum şi Alaska", îngrijorările fiind împărtăşite şi de Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianţei: „Am analizat informaţiile şi suntem extrem de îngrijoraţi...Rusia nu ne-a oferit niciun fel de răspunsuri credibile privind noul tip de rachetă. Toţi aliaţii sunt de acord că cea mai plauzibilă variantă ar fi că Rusia violează Tratatul". (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania, unul dintre analiştii optimişti din piaţă, a tăiat creşterea economică din acest an la jumătate, noua ţintă pe care a pus-o în raport fdiind de 3,9%.
Anul trecut, economia României a crescut cu 7,3%.
Unicredit a redus creşterea economică la 3,7%, iar ultimul raport nu este chiar cel mai optimist. “Riscurile politice şi fiscale, plus recolta modestă şi problemele economiei europene vor încetini creşterea PIB din România la 3,7% în 2018. Anul viitor, pe fondul înnăspririi condiţiilor financiare, al spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi al creşterii mai lente al veniturilor populaţiei, creşterea economică se va reduce în continuare, până la 3,3%.”
Guvernul PSD investeşte mai mult în achiziţii de armament decât în infrastructură, ceea ce înseamnă că economia nu are în spate un motor.
Creşterea dobânzilor, lipsa forţei de muncă - ceea ce face ca investiţiile să fie stopate sau amânate - duc de asemenea la încetinirea creşterii economice.
La ultimul Consiliu de Administraţie, conform minutei, BNR remarcă diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut. Contribuţia formării brute de capital fix (investiţiile) a redevenit negativă pe fondul noii contracţii în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creştere, spune BNR. “Evoluţia este preocupantă din perspectiva potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu.”
În timp ce economia a încetinit destul de puternic, deficitul comercial, diferenţa dintre exporturi şi importuri a crescut, consumul mergând la turaţie maximă. La 8 luni, România are un deficit de 9 miliarde de euro - cu peste 1,5 miliarde faţă de anul trecut - (exporturile au fost de 45 de miliarde de euro, iar importurile de 54 de miliarde de euro) care trebuie plătit de undeva, şi mai ales corectat. La un moment dat, acest deficit comercial trebuie readus în capacitatea de plată a economiei, iar această ajustare va fi făcută prin curs, prin creşteri de taxe sau prin scăderea veniturilor. Exporturile de servicii (noroc de transportatori şi IT-işti) de 10 miliarde de euro la importuri de 6 miliarde de euro acoperă parţial acest deficit comercial. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Aflat în pragul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, Guvernul Dăncilă pare împăcat cu gândul că România va fi sancționată pecuniar, în premieră, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cel puțin asta reiese dintr-o adresă transmisă de la Ministerul Afacerilor Externe, în care România cere Curții o amânare de 1 lună în procesul cu Comisia Europeană. Dacă va fi într-adevăr condamnată, România va fi prima țară care va deține președinția Consiliului UE în situația aceasta, după cum au arătat anterior oficiali ai MAE, o rușine pentru noi.
În 29 august 2018, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că autoritățile naționale - Guvernul și Parlamentul - nu au transpus, prin lege internă, o directivă europeană din anul 2015, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Guvernul Dăncilă a încercat fără succes să amâne decizia Comisiei de a depune la instanță sesizarea. Iată că acum, când România este deja dată în judecată, Guvernul Dăncilă încearcă să obțină și de la instanță o amânare în proces, potrivit unor informații provenind din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Până la data oficială de 29 octombrie 2018 (plus 10 zile de grație, din motive de distanță), România este obligată să depună la instanța de la Luxemburg memoriul în apărare, în procesul cu Comisia Europeană. Într-o nouă adresă, datată 5 octombrie 2018, intrată în posesia HotNews.ro, agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a solicitat instanței europene o păsuire de 1 lună pentru depunerea acestui memoriu prin care Guvernul ar trebui să se apere pentru întârzierea introducerii prevederilor directivei UE privind combaterea spălării banilor în legislația națională.
Problema este că Guvernul pare că a „depus armele” și s-a împăcat cu ideea că vom fi condamnați de CJUE, iar românii vor plăti din bugetul de stat amenda pentru faptul că politicienii nu și-au îndeplinit obligațiile de a transpune legislația UE de combatere a spălării banilor în legea națională. (Mai multe detalii AICI)
